ABATÁJ s.n. 1. Taiere shi extragere a unui minereu sau a unei roci dintrun zacamant; (p. ext.) loc unde se face aceasta operatzie. 2. Doborare a arborilor. 3. Ucidere a vitelor la abator. 4. Inclinare pe o parte a unei nave spre a putea fi reparata; carenaj. [Pl. je. / < fr. abattage].