abandoná vb. I. 1 tr. A parasi pe cineva sau ceva. ♦ (jur.; compl. indica copii persoane asistate etc.) A parasi pe cineva lasandul fara sprijin sau ajutor. Legea (penala) pedepseshte pe cel care ishi abandoneaza copiii (sau membrii familiei fatza de care are obligatzii de intretzinere). 2 tr. A renuntza la ceva. Nemultzumit de desfashurarea lucrarilor a abandonat proiectul. 3 tr. intr. A renuntza la participarea sau la continuarea participarii la o proba sportiva. 4 tr. A parasi ceva in situatzii de fortza majora; a pleca a se indeparta a parasi ceva care este sau poate fi considerat periculos. Echipajul a abandonat nava. 5 refl. Fig. A se lasa prada unui sentiment unei emotzii a se adanci in anumite preocupari. Sa abandonat in valtoarea placerilor. • prez.ind. ez. / <fr. abandonner <à bandon „in puterea cuiva”.