warning
Forma mering este o varianta a lui mereng.

14 definitzii pentru mereng

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

MERÉNG merenguri s. n. Prajitura preparata din albush de ou batut cu zahar coapta la foc slab adesea umpluta cu crema (de ciocolata) shi acoperita cu frishca. [Pl. shi: (m.) merengi. Var.: mering s. m.] Din fr. meringue.

mering sm [At: DEX / S shi: meringue / Pl: ~ngi / E: fr meringue] Prajitura preparata din albush de ou batut cu zahar coapta la foc slab adesea umpluta cu crema de ciocolata shi acoperita cu frishca. merinjoara sfvz merindioara

MERÍNG meringi s. m. Prajitura preparata din albush de ou batut cu zahar coapta in foc slab adesea umpluta cu crema (de ciocolata) shi acoperita cu frishca. [Var.: meréng s. m.] Din fr. meringue.

MÉRING s.n. Prajitura fina preparata din zahar shi albush de ou. [Var. mereng s.m. / < fr. meringue].

MERÍNG / MERÉNG s. n. prajitura fina preparata din zahar shi albush de ou. (< fr. meringue)

MERÍNG ~gi m. Prajitura preparata din albush de ou batut cu zahar (umpluta cu crema) shi acoperita cu frishca. [Var. mereng] /<fr. meringue

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

meríng / meréng s.n. pl. merínguri / merénguri

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

MERÍNG s.n. Compozitzie de cofetarie spumoasa sau crocanta realizata prin incorporarea zaharului in albush de ou batut; se foloseshte k atare k o spuma in lapte de pasare la acoperirea tartelor pentru a da consistentza cremelor shi inghetzatelor etc. iar prin coacere se realizeaza blaturi sau coji dulci shi crocante de diferite forme. [var. mereng; sin. bezea.] Din fr. meringue it. meringa.

Intrare: mereng
mereng1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mereng
  • merengul
  • merengu‑
plural
  • merenguri
  • merengurile
genitiv-dativ singular
  • mereng
  • merengului
plural
  • merenguri
  • merengurilor
vocativ singular
plural
mereng2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M14)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mereng
  • merengul
  • merengu‑
plural
  • merengi
  • merengii
genitiv-dativ singular
  • mereng
  • merengului
plural
  • merengi
  • merengilor
vocativ singular
plural
mering1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mering
  • meringul
  • meringu‑
plural
  • meringuri
  • meringurile
genitiv-dativ singular
  • mering
  • meringului
plural
  • meringuri
  • meringurilor
vocativ singular
plural
mering2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M14)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mering
  • meringul
  • meringu‑
plural
  • meringi
  • meringii
genitiv-dativ singular
  • mering
  • meringului
plural
  • meringi
  • meringilor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

mereng, merengurisubstantiv neutru

  • 1. Prajitura preparata din albush de ou batut cu zahar coapta la foc slab adesea umpluta cu crema (de ciocolata) shi acoperita cu frishca. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.