6 definiții pentru ștalog

Explicative DEX

ștalog sn [At: ȚICHINDEAL, ap. CADE / V: (reg) ~onc, ștăl~ / Pl: ~oage / E: srb štalog, ger Stallung] 1 (Ban) Grajd (pentru oi). 2 (Reg; îf ștălog) Adăpost provizoriu al păzitorului de vite.

ștalóg n., pl. oage (sîrb. štalog, d. germ. stall, a. î.). Ban. Staul.

Relaționale

ȘTALÓG s. v. grajd, staul.

ștalog s. v. GRAJD. STAUL.

Etimologice

ștalóg (-oáoge), s. n. – (Banat) Grajd, staul. – Var. ștală. Sb. štalog (Candrea), var. directă din germ. Stalle. Este dubletul lui stal, s. n. (fotoliu, în sălile de spectacol), mr. stală, din fr. stalle, it. stallo; der. instala, vb., din fr. installer; instalați(un)e, s. f.; instalator, s. m.

Jargon

ștalóg, ștăloáge, s.n. (reg.) 1. grajd, staul. 2. (în forma: ștălog) adăpost provizoriu al păzitorului de vite.

Intrare: ștalog
substantiv neutru (N21)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștalog
  • ștalogul
  • ștalogu‑
plural
  • ștaloage
  • ștaloagele
genitiv-dativ singular
  • ștalog
  • ștalogului
plural
  • ștaloage
  • ștaloagelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)