opțiuni
  • info

12 definiții pentru șemineu

din care

Explicative DEX

ȘEMINÉU, șemineuri, s. n. Cămin (pentru foc). – Din fr. cheminée.

șemineu sn [At: AR (1832), 2402/26 / V: (înv) ~ne (Pl: -le) sf / Pl: ~ri / E: fr cheminée] Cămin (pentru foc).

ȘEMINÉU, șemineuri, s. n. (Livr.) Cămin (pentru foc). – Din fr. cheminée.

ȘEMINÉU, șeminee și șemineuri, s. n. Sobă de zid joasă, cu vatră largă, fără ușă, în care se pot arde butuci mari și în care fumul, trecînd direct în coș, nu-i înfierbîntă pereții; cămin. Pe șemineu, tanagraua din dreapta continuă să-și ducă urna ei funerară. ANGHEL-IOSIF, C. L. 86.

ȘEMINÉU s.n. Sobă mare ca un cuptor în zid, folosită la încălzirea unei camere; cămin. [Pl. -ee, -euri. / < fr. cheminée].

ȘEMINÉU s. n. sobă joasă, mare, zidită în perete, cu vatra larg deschisă; cămin. (< fr. cheminée)

ȘEMINÉU ~ri n. livr. Sobă joasă cu vatră deschisă; cămin. [Sil. -mi-neu] /<fr. cheminée

Ortografice DOOM

șeminéu s. n., art. șeminéul; pl. șeminéuri

șeminéu s. n., art. șeminéul; pl. șeminéuri / șeminée

șemineu

Relaționale

ȘEMINÉU s. v. cămin.

ȘEMINEU s. cămin. (În ~ e aprins focul.)

Intrare: șemineu
șemineu1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șemineu
  • șemineul
  • șemineu‑
plural
  • șemineuri
  • șemineurile
genitiv-dativ singular
  • șemineu
  • șemineului
plural
  • șemineuri
  • șemineurilor
vocativ singular —
plural —
șemineu2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DLRLC, DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șemineu
  • șemineul
  • șemineu‑
plural
  • șeminee
  • șemineele
genitiv-dativ singular
  • șemineu
  • șemineului
plural
  • șeminee
  • șemineelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șemineu, șemineurisubstantiv neutru

  • 1. livresc Cămin (pentru foc). DEX '09 DEX '98
    sinonime: cămin
  • diferențiere Sobă de zid joasă, cu vatră largă, fără ușă, în care se pot arde butuci mari și în care fumul, trecând direct în coș, nu-i înfierbântă pereții; cămin. DLRLC DN
    • format_quote Pe șemineu, tanagraua din dreapta continuă să-și ducă urna ei funerară. ANGHEL-IOSIF, C. L. 86. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.