opțiuni
  • info

8 definiții pentru șancru

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘÁNCRU, șancre, s. n. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere în organism a unor germeni infecțioși. – Din fr. chancre.

ȘÁNCRU, șancre, s. n. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere în organism a unor germeni infecțioși. – Din fr. chancre.

șancru sn [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 356/18 / V: (înv) can~, (reg) ~nchir (Pl: ~uri), ~cr, ~ngăr, șenchir, șomcar, (pop) ~căr / Pl: ~re / E: fr chancre, ger Schanker] 1 Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere a unui agent patogen în organism. 2 Boală venerică infecțioasă, care se manifestă prin șancru (1).

ȘÁNCRU, șancre, s. n. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere a unui agent patogen în organism. Șancrele pot fi chiar de la început mai multe sau se înmulțesc ulterior. NICOLAU-MAISLER, D. V. 659.

ȘÁNCRU s.n. (Med.) Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere a unui agent patogen în organism. [Pl. -re, -ruri. / < fr. chancre, cf. germ. Schanker].

ȘÁNCRU s. n. ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere a unui agent patogen în organism. (< fr. chancre)

ȘÁNCRU ~e n. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, formată în urma pătrunderii în organism a unei infecții. /<fr. chancre

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

șáncru s. n., art. șáncrul; pl. șáncre

șáncru s. n., art. șáncrul; pl. șáncre

Intrare: șancru
șancru1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șancru
  • șancrul
  • șancru‑
plural
  • șancre
  • șancrele
genitiv-dativ singular
  • șancru
  • șancrului
plural
  • șancre
  • șancrelor
vocativ singular —
plural —
șancru2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șancru
  • șancrul
  • șancru‑
plural
  • șancruri
  • șancrurile
genitiv-dativ singular
  • șancru
  • șancrului
plural
  • șancruri
  • șancrurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șancru, șancresubstantiv neutru

  • 1. Ulcerație a mucoasei sau a pielii, apărută la locul de pătrundere în organism a unor germeni infecțioși. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Șancrele pot fi chiar de la început mai multe sau se înmulțesc ulterior. NICOLAU-MAISLER, D. V. 659. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.