ȘAIZÉCILEA, – ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al cincizeci și nouălea și al șaizeci și unulea. – Șaizeci + le + a.

șaizecilea, ~ecea [At: POLIZU / V: (îvp) ~ile, șasez~ / E: șaizeci + le + a] 1 no (Precedat de art. „al”, „a”) Număr situat între al cincizeci și nouălea și al șaizeci și unulea. 2-3 smf, a (Persoană, obiect etc.) care se află între al cincizeci și nouălea și al șaizeci și unulea. 4 no (La feminin; urmat de „parte”) Intră în componența numeralului fracționar corespunzător (A șaizecea parte dintr-o cantitate). 5 no (La feminin; urmat de „oară” și adesea precedat de pp „pentru”) Intră în componența numeralului adverbial corespunzător (A șaizecea oară).

ȘAIZÉCILEA, -ZÉCEA num. ord. (Precedat de art. „al”, „a”; adesea adjectival) Care se află între al cincizeci și nouălea și al șaizeci și unulea. – Șaizeci + le + a.

ȘAIZÉCILEA, -ZÉCEA num. ord. (Precedat de articolul «al», «a») Care se află între al cincizeci și nouălea și al șaizeci și unulea.

AL ȘAIZÉCILEA a ~ea num. ord. Care ocupă locul indicat de numărul șaizeci în ordinea numărării; care vine după al cincizeci și nouălea. ~ capitol. /șaizeci + le + a

șaizécilea (al ~) num. m., f. a șaizécea; al LX-lea/al 60-lea, a LX-a/a 60-a

șaizécilea (precedat de al) num. m., f. a șaizécea

șasezécilea (= șaizecilea) num. ord. (f. șasezecea)

(al) șaizecilea, (a) șaizecia.