9 definiții pentru încurcală
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNCURCÁLĂ s. f. (Reg.) Încurcătură. – Încurca + suf. -ală.
ÎNCURCÁLĂ s. f. (Reg.) Încurcătură. – Încurca + suf. -ală.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
încurcală sf [At: CREANGĂ, P. 270 / Pl: ~le / E: încurca + -ală] 1 (Mol) Încurcătură (1). 2 (Înv) Uneltire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCURCÁLĂ s. f. (Mold.) Încurcătură. Harap-Alb, văzîndu-se pus în încurcală, nu mai știa ce să facă. CREANGĂ, P. 270.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
încurcală f. Mold. încurcătură: nici grijă n’avea despre încurcala ce făcuse CR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
încurcálă f., pl. e. Încurcătură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
încurcálă (reg.) s. f., g.-d. art. încurcálei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încurcálă s. f., g.-d. art. încurcálei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNCURCÁLĂ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
încurcală s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F51) Surse flexiune: DMLR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
încurcalăsubstantiv feminin
- 1. Încurcătură. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: încurcătură
- Harap-Alb, văzîndu-se pus în încurcală, nu mai știa ce să facă. CREANGĂ, P. 270. DLRLC
-
etimologie:
- Încurca + sufix -ală. DEX '98 DEX '09