zăveazdă¹ sf vz zăvează

zăveazdă² sf vz zveazdă

zăveazdă s.f. v. zăvează.

zăveazdă f. cortină: stau atârnate zăvezde ori perdele OD. [Slav. ZAVIESA, perdea].

zăveazdă f. stea pe sfântul potir: un potir de argint cu zăveazdă. [Slav. ZVIEZDA, stea].

1) zăveázdă f., pl. ezde. V. zăveasă.

2) zăveázdă, V. zveazdă.

zăveásă și za- f., pl. ese (vsl. bg. rus. zavĭesa, perdea). L. V. Perdea, draperie (la ușa bisericiĭ). Azĭ. Vest (zaveză, pl. e). Scoarță, țol, covor (de atîrnat pe părete). – Și zăvastă, -astră, pl. este, estre. La Od. zăveazdă, pl. ezde, perdea, cortină. Și zaveadă și zăvadă, pl. ezĭ (ca grămadă-grămezĭ). Perdea (adăpost) de vite. La zăvadă (NPl. Ceaur, 126), la adăpost. V. dveră.

zveázdă f., pl. ezde (vsl. zvĭezda, stea). L. V. Steaŭa cu care e ornat capacu care acopere discu de anaforă. – Și zăv-.