opțiuni
  • info

11 definiții pentru zmăcina

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZMĂCINÁ, zmácin, vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se frământa, a se zbate. – Cf. măcina.

zmăcina v vz smăcina

zmăcina vb. I. v. smăcina.

ZMĂCINÁ, zmácin, vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se frământa, a se zbate. – Cf. măcina.

ZMĂCINÁ, zmăcín, vb. I. Refl. (Rar) A se agita, a se frămînta, a se zbate. Deodată și glasurile copiilor și țipetele trimbițelor și clocotitura noroiului fierbinte care se zmacină închis în pintecele mașinii sînt acoperite de urale zguduitoare. CARAGIALE, N. S. 62.

ZMĂCINÁ, zmácin, vb. I. Refl. (Pop.) A se agita, a se frământa, a se zbate. – Lat. *ex-machinare.

smácin și zm-, a smăciná v. tr. (d. macin orĭ lat. *ex-machinare, de unde și it. Abruzzo smacená). Macin (fărâmițesc) încet-încet. Mă macin, mă nimicesc pin fărîme foarte micĭ: petrele, zidu se smacină de ploaĭe, dinții se smacină (se cariază).

zmácin, V. smacin.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

zmăciná (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 se zmácină

zmăciná vb., ind. prez. 3 sg. zmácină

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZMĂCINÁ, zmácin, vb. I. 2. Tranz. A scutura, a zgâlțâi, a agita. 3. Tranz. A desface, a descompune. (din smâc1 + suf. expresiv -na, cf. hâțâna, zgâlțâna; sau din lat. machĩnāre, cf. măcina; sau din lat. *exmācĕrāre)

Intrare: zmăcina
verb (V19)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zmăcina
  • zmăcinare
  • zmăcinat
  • zmăcinatu‑
  • zmăcinând
  • zmăcinându‑
 singular plural
  • zmacină
  • zmăcinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zmacin
 (să)
  • zmacin
  • zmăcinam
  • zmăcinai
  • zmăcinasem
a II-a (tu)
  • zmacini
 (să)
  • zmacini
  • zmăcinai
  • zmăcinași
  • zmăcinaseși
a III-a (el, ea)
  • zmacină
 (să)
  • zmacine
  • zmăcina
  • zmăcină
  • zmăcinase
plural I (noi)
  • zmăcinăm
 (să)
  • zmăcinăm
  • zmăcinam
  • zmăcinarăm
  • zmăcinaserăm
  • zmăcinasem
a II-a (voi)
  • zmăcinați
 (să)
  • zmăcinați
  • zmăcinați
  • zmăcinarăți
  • zmăcinaserăți
  • zmăcinaseți
a III-a (ei, ele)
  • zmacină
 (să)
  • zmacine
  • zmăcinau
  • zmăcinară
  • zmăcinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

zmăcina, zmacinverb

  • 1. rar A se agita, a se frământa, a se zbate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Deodată și glasurile copiilor și țipetele trimbițelor și clocotitura noroiului fierbinte care se zmacină închis în pîntecele mașinii sînt acoperite de urale zguduitoare. CARAGIALE, N. S. 62. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.