5 definiții pentru zgrâmboia
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
zgrâmboia v vz zgâmboi2
zgîmboi1 s.m., s.n. 1 s.m. (fam) Copil (mic), puști, pici (neastîmpărat). 2 s.n. (înv., reg.) Gland. • pl. m. -oi, n. -oaie. /etimol. nec.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
zgîmbóĭ (mă), a se -oĭá v. refl. (vsl. sŭ-gombovati, d. gomba, buză. Cp. cu gîmbosesc). Vest. Mă zgîĭesc, mă tot uĭt: îmĭ ĭeșiseră ochiĭ zgîmboidu-mă la ĭa (VR. 1908, 12, 328). Mă luminez, mă arăt ĭar (vorbind de soare): dimineața, cînd se zgîmboaĭe zorile (Ĭov. 258). – Și zgr-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
zgrîmboĭ(esc), V. zgîmboĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ZGRÂMBOIÁ, zgrâmbói, vb. I. Refl. (Var.) A se zgâmboia. (cf. zgâmboia)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: zgrâmboia
zgrâmboia
verb (V107) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)