11 definiții pentru văpăi / văpăia
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VĂPĂÍ, pers. 3 văpăiește, vb. IV. Intranz. (Înv.) A arde cu văpăi. [Var.: văpăiá vb. I] – Din văpaie.
văpăi vi [At: BIBLIA (1688), 452 /20 / V: ~a / Pzi: ~esc / E: văpaie] (Înv) 1 A arde cu flacără. 2 A lumina.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văpăi vb. IV. intr. (înv) 1 A arde cu flăcări. 2 A lumina. • prez.ind. pers. 3 -iește. /de la văpaie.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VĂPĂÍ, pers. 3 văpăiește, vb. IV. Intranz. (Înv.) A arde cu văpăi. – Din văpaie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
VĂPĂÍ vb. IV v. văpăia.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văpăì v. a scoate văpăi: un foc de surcele văpaia pe vatră OD.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VĂPĂIÁ vb. I v. văpăi.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VĂPĂIÁ, văpăiez, vb. I. Intranz. (Învechit) A arde cu flacără. Un foc de surcele văpăia pe vatră. ODOBESCU, S. I 153. Focuri de surcele De departe văpăiati. VĂCĂRESCU, P. 12. ◊ Fig. (În personificări) Tu lună! scînteiezi, Și prin desiș, în crînguri, ca flăcări văpăiezi. ODOBESCU, S. I 28. – Variantă: văpăí, văpăiesc, vb. IV.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
văpăí / văpăiá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 sg. văpăiéște / văpăiáză, imperf. 3 sg. văpăiá; conj. prez. 3 să văpăiáscă / să văpăiéze
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
văpăí/văpăiá vb., ind. prez. 3 sg. văpăiéște/ văpăiáză, imperf. 3 sg. văpăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. văpăiáscă/văpăiéze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!văpăia (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 văpăiază, imperf. 3 pl. văpăiau; conj. prez. 3 să văpăieze; ger. văpăind
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
verb (V408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (V213) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
văpăi / văpăiaverb
- 1. A arde cu văpăi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Un foc de surcele văpăia pe vatră. ODOBESCU, S. I 153. DLRLC
- Focuri de surcele De departe văpăiau. VĂCĂRESCU, P. 12. DLRLC
- Tu lună! scînteiezi, Și prin desiș, în crînguri, ca flăcări văpăiezi. ODOBESCU, S. I 28. DLRLC
-
etimologie:
- văpaie DEX '09 DEX '98