VOCO v. voci.

VOCO elem. voci.

VOCI Element prim de compunere savanta cu semnificatzia „(referitor la) voce” „cuvant” „vocal”. [Var. voco. / < fr. it. voci cf. lat. vox vocis].

VOCI/VOCO VÓC elem. „voce cuvant vocala” „sens intzeles”. (< fr. voci voque engl. voco cf. lat. vox cis)

VOCO „vocala”. ◊ L. vox vocis „voce glas” > fr. voco engl. id. > rom. voco. □ ~ida (v. id) adj. s. f. (sunet) oral central rezonator al carui tip reprezentativ este vocala.