VÍDEO² adj. invar. (2) videouri s. n. 1. Adj. invar. Care se refera la sistemele de transmitere shi de inregistrare a imaginii. 2. S. n. Aparatura pentru inregistrarea transmisia shi reproducerea imaginii. [Pr.: deo] Din fr. vidéo engl. video.

video¹ ai [At: DN³ / P: ~deo / E: fr vidéo eg video] 1 Care se refera la tehnicile shi sistemele de inregistrare de transmisie de reproducere etc. a imaginii sau a semnalelor de televiziune. 2 Care foloseshte tehnicile sau sistemele video¹ (1).

video² [At: DER / P: ~deo / E: fr it video] Element prim de compunere care cu semnificatzia: 12 (Referitor la) imagine. 3 Vizual.

video³ si [At: RL 1993 nr. 965 / P: ~deo / E: prescurtare de la videocasetofon] (Fam) Videocasetofon.

video² adj. invar. s.f. s.n. 1 adj.invar. Care se refera la mijloacele de inregistrare shi de transmitere a imaginii. 2 s.f. Videofonie. 3 s.n. Aparat pentru inregistrarea shi redarea videocasetelor; videocasetofon. • sil. deo. pl. n. uri. /<fr. vidéo engl. video; cf. lat. video „vad”.

VÍDEO² I. adj. inv. referitor la sistemele de transmitere shi de inregistrare a imaginii. II. s. f. videofonie. III. s. n. aparat pentru inregistrarea shi redarea videocasetelor. (< fr. vidéo engl. video)

vídeo ♦ 1. adj. inv. In legatura cu sistemele de transmitere vizuala cu televiziunea ◊ „Cercetatorii societatzii nipone «Matsushita Denky» au pus la punct un nou sistem de reproducere a inregistrarilor video shi sonore folosind discuri din policlorura de vinil.” R.l. 4 I 78 p. 6; v. shi 9 VII 80 p. 6; v. shi digital videotelefon (1974). ♦ 2. s. (limba vorbita) Videocasetofon ◊ „Am vazut un film la video.”; v. shi videocaseta (1991) (din engl. americ. fr. it. video; DMN 1960; D. Am.; DN3 DEXS)

*vídeo² (deo) s. n. art. vídeoul; pl. vídeouri

VÍDEO s. v. terminal.

video I. s. n. pl. videouri 1. videocasetofon. 2. sistem de transmitere vizuala. 3. vizionare de casete video. 4. (rar) videocaseta. II. adj. referitor la sistemele de transmitere vizuala.