4 definitzii pentru trifurca (3 trifurcheaza)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
trifurca vtr [At: DN3 / Pzi: ~furc / E: fr trifurquer] 12 A (se) impartzi in trei (k bratzele unei furci) Si: trifurcatzie (1).
TRIFURCÁ vb. refl. a se ramifica in trei ramuri directzii. (< fr. trifurquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
trifurcá vb. refl. I A se impartzi in trei ◊ „Ajungand aici actziunea se trifurca.” R.lit. 30 V 85 p. 21 (din fr. trifurquer; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizata de Editura Logos
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
trifurcá vb. ind. prez. 1 sg. tirfurchéz 3 sg. shi pl. trifurcheáza[1]
- Indicarea formei pentru pers. 1 sg. pare greshita definitziile din alte surse indica un sens unipersonal. — gall
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Intrare: trifurca (3 trifurcheaza)
verb (V204) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)