O definitzie pentru trabaci
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
trabicí (ce) s. n. Balista piesa inv. de artilerie. It. trabucco (Tiktin) probabil prin intermediul pol. sau mag. Sec. XVII inv. Este dubletul lui trabuc s. n. (tzigara) din germ. Trabuko.
Intrare: trabaci
trabaci substantiv neutru
substantiv neutru (N58) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)