TIMLEÁC, timleacuri, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o vargă groasă de fier prevăzută la unul din capete cu un cârlig ascuțit, care servește la prinderea peștilor mari. – Din rus. temleak.

timleac sn vz temleac

TIMLEÁC, timleacuri, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o varga groasă de fier prevăzută la unul din capete cu un cârlig ascuțit, care servește la prinderea peștilor mari. – Din rus. temleak.

TIMLEÁC, timleacuri, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o vargă groasă de fier, terminată la unul din capete cu un cîrlig ascuțit, cu care se apucă și se trag peștii mari spre barcă.

TIMLEÁC ~uri n. Unealtă de pescuit pești mari, constând dintr-o vergea lungă și groasă prevăzută la un capăt cu un cârlig. /<rus. temljak

timleac n. cârlig de fier cu care pescarii apucă morunul de coadă. [Rus. TEMLĬAKŬ].

timleác, V. temleac.

temleác n., pl. ece (rus. temlĕák, dragonă). Cureaŭa cu care se ține lancea după umăr (Vechĭ). Dun. de jos (timleac). Cîrlig de vre-o 40 c.m. care e legat de o frînghie și servește la apucat maĭ bine morunu prins deja cu bahoru.

!timleác s. n., pl. timleácuri

timleác s. n., pl. timleácuri/timléce