11 definitzii pentru testaceu (s.n.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

TESTACÉU testacee s. n. (La pl.) Subordin de molushte al caror corp are un invelish calcaros; (shi la sg.) molusca apartzinand acestui subordin. Din fr. testacé lat. testaceus.

TESTACÉU testacee s. n. (La pl.) Subordin de molushte al caror corp are un invelish calcaros; (shi la sg.) molusca apartzinand acestui subordin. Din fr. testacé lat. testaceus.

testaceu [At: COSTINESCU / Pl: ~ee / E: fr testacé cf lat testaceus] 1 sn (Lpl) Subordin de molushte al caror corp are un invelish calcaros. 2 sn (Lsg) Molusca din ordinul testacee (1). 3 a (D. molushte) Al carui corp este acoperit cu un invelish calcaros.

TESTACÉU testacee s. n. Molusca al carei corp este acoperit cu un invelish calcaros.

TESTACÉU ÉE adj. (Despre molushte) Al carui corp este acoperit cu un invelish calcaros. // s.n.pl. Subordin de molushte cu corpul acoperit de un test2 [in DN]; (la sg.) molusca din acest subordin. [Pron. ceu cee. / cf. fr. testacé testacées lat. testaceus].

TESTACÉU ÉE I. adj. acoperit cu o cochilie cu un test2. II. s. n. pl. 1. ordin de molushte cu corpul acoperit de un test2. 2. subordin de protozoare care secreta in jurul lor o membrana organica rezistenta de natura gelatinoasa sau pseudochitinoasa. (< fr. tescacé/s/ lat. testaceus)

TESTACÉU ~e n. 1) la pl. Subordin de molushte avand corpul acoperit de un test. 2) Molusca din acest subordin. /<fr. testacé

testaceu a. acoperit cu un tzest. ║ n. animal cu tzest: stridie broasca.

*testacéŭ ée adj. pl. f. ee (lat. tesaceus d. testa hirb carapace. V. tzeasta). Acoperit cu tzest tzestos (scoĭk carapace camasha de solzĭ groshĭ): animale testacee. S. n. Animal cu tzest.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

testacéu s. n. art. testacéul; pl. testacée

Intrare: testaceu (s.n.)
testaceu2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • testaceu
  • testaceul
  • testaceu‑
plural
  • testacee
  • testaceele
genitiv-dativ singular
  • testaceu
  • testaceului
plural
  • testacee
  • testaceelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

testaceu, testaceesubstantiv neutru

  • 1. (la) plural Subordin de molushte al caror corp are un invelish calcaros. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. (la) singular Molusca apartzinand acestui subordin. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. (la) plural Subordin de protozoare care secreta in jurul lor o membrana organica rezistenta de natura gelatinoasa sau pseudochitinoasa. MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.