TÁRTRU tartruri s. n. 1. Amestec sedimentar depus pe fundul vaselor in care se pastreaza vinul shi care contzine tartrat de potasiu shi alte substantze; tirighie. 2. (SHi in sintagma tartru dentar) Substantza calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa care se depune uneori pe coroana dintzilor; detritus. Din fr. tartre.

tartru sn [At: COSTINESCU / V: (inv) ~tar / Pl: ~ri / E: fr tartre] 1 Sediment depus pe peretzii vaselor in care se pastreaza vinul shi care contzine tartrat de potasiu shi alte substantze Si: (pop) tirighie (1). 2 (SHis ~ dentar) Substantza calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa care se depune pe suprafatza dintzilor Si: detritus piatra. 3 (Chm; is) ~ emetic (sau stibiat) Emetic (1).

TÁRTRU tartruri s. n. 1. Amestec sedimentar depus pe fundul vaselor in care se pastreaza vinul shi care contzine tartrat de potasiu shi alte substantze; tirighie. 2. (SHi in sintagma tartru dentar) Substantza calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa care se depune uneori pe coroana dintzilor; detritus. Din fr. tartre.

TÁRTRU s. n. 1. Sediment care se depune pe peretzii butoaielor cu vin nou; tirighie. 2. Substantza calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa care se depune uneori pe coroana dintzilor; piatra.

TÁRTRU tartruri s. n. 1. Sediment care se depune pe peretzii butoaielor cu vin nou; tirighie. 2. Substantza calcaroasa de culoare galbuie sau negricioasa care se depune uneori pe coroana dintzilor. Fr. tartre.

TÁRTRU s.n. 1. Substantza salina care se depune la fundul shi pe peretzii butoaielor cu vin nou. 2. Substantza calcaroasa care se depune pe coroana dintzilor; detritus. [Pl. uri re. / < fr. tartre].

TÁRTRU s. n. 1. substantza salina care se depune pe peretzii butoaielor cu vin nou. 2. substantza calcaroasa care se depune pe coroana dintzilor; detritus. (< fr. tartre)

TÁRTRU ~ri m. Depunere salina cu aspect sticlos acra la gust care se formeaza pe fundul shi peretzii butoaielor de vin. ◊ ~ dentar sediment calcaros care se formeaza pe suprafatza dintzilor; detritus. [Sil. tartru] /<fr. tartre

tartru n. 1. depozitul ce vinul lasa in butzi shi in sticle; 2. sediment ce s’alipeshte de dintzi shi le innegreshte smaltzul.

*tártru n. pl. urĭ (fr. tartre d. mlat. tártarum poate de orig. ar.). Chim. Depozit salin (tirighie) care se prinde de doagele butoaĭelor saŭ de garafile in care a fost vin. Med. Strat galbuĭ care se formeaza pe dintzĭ cind nu te foloseshtĭ de eĭ cind manincĭ numaĭ c’o parte. Strat varos care se formeaza in cazanele cu abur.

tartar⁴ sn vz tartru

tártru s. n. art. tártrul; (tipuri) pl. tártruri

tártru s. n. art. tártrul pl. tártruri

TÁRTRU s. 1. piatra de vin (pop.) tirighie. (~ depus pe butoaie.) 2. (MED.) detritus piatra. (~ dentar.)

TARTRU s. 1. (pop.) tirighie. (~ depus pe butoaie.) 2. detritus piatra. (~ dentar.)