intampla [At: COD. VOR. 19/2 / Pzi: intampla (ivr) ~lez / E: ns cf lat *(in)templare] 1 vru (D. evenimente) A se produce. 2 vr (Inv) A i se pricinui. 3 vr (Inv) A se proceda intrun anumit mod. 4 vr (Inv) A se indeplini. 5 vr (Ivr) A da ceva peste cineva in mod neprevazut. 6 vr A se nimeri intrun anumit loc. 7 vr (Inv) A avea din intamplare. 8 vr (Inv) A face ceva din intamplare.

A SE INTAMPLÁ pers. 3 se intampla intranz. 1) (despre fapte evenimente) A se produce in urma unui concurs neprevazut de imprejurari; a se petrece in mod incidental. 2) (despre conditzii climaterice) A avea loc pe neprevazute. ~ vant. ~ ploaie. 3) rar (mai ales la forma negativa) A intra in posesie printrun concurs de imprejurari. Bani multzi nu i sau ~t. 4) A se afla din intamplare (undeva); a se nimeri. [Sil. tampla] /<lat. intemplare

intamplà v. a se petrece a verii in cursul timpului: s’a intamplat o nenorocire. [Lat. *TEMPLARE din TEMPLUM forma colaterala cu TEMPUS timp].

tampla v vz intampla

INTIMPLÁ pers. 3 intímpla vb. I. Refl. 1. (Despre fapte sau evenimente) A se petrece a se produce a avea loc. Locomotiva cu plug cind va sosi... are sa aduca shi vreun inspector general cum se intimpla intotdeauna. C. PETRESCU A. 277. Mai demult... ah toateacestea Mai demult sau intimplat Sa nuntrebi cea mai urmat Cind sanchis povestea. COSHBUC P. I 263. Timpul mort shintinde trupul shi devine veshnicie Caci nimic nu se intimpla in intinderea pustie. EMINESCU O. I 133. Eu dragutzul nu mil spui!... De loi spune Loi rapune; Deoi tacea Ce santimpla?... Intimplase ce va vrea Eu de badea voi tacea! JARNÍKBIRSEANU D. 55. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau determinat printrun pronume sau printrun substantiv in dativ indicind persoana sau obiectul la care se refera actziunea exprimata de verb) Poate car trebui sa vedem ce sa intimplat cu dosarul de la laborator. BARANGA I. 204. Deo luna SHtefan nu da semn de viatza... Cea putut sa i se intimple? DELAVRANCEA A. 33. Orice tzi se va intimpla sa shtii k numai tu eshti de vina. ISPIRESCU L. 9. Teminduse imparatul sa nu i se intimple ceva de rau a facut sfat. CREANGA P. 85. 4 ♦ (Popular) A se implini a se realiza a se traduce in fapt. Visul cind sar intimpla Eu de pe tron ash cadea SHun alt imparat k mine Nici vetzi mai gasi pe lume. TEODORESCU P. P. 112. 2. (Urmat de o propozitzie subiectiva uneori construit cu dativul pronumelui personal) A se ivi prilejul a se nimeri. Linei de sar intimpla Sa vantilnitzi vreodata Sai spui cas sanatos shiash vrea So aflu maritata. COSHBUC P. I 78. Eu de cite ori mi sa intimplat sa maninc grauri... leam gasit un gust foarte bun. ODOBESCU S. III 31. Mi sa intimplat sa o vad o data. NEGRUZZI S. I 44. 3. A se nimeri sa fie intrun anumit fel. Daca se intimpla timpul racoros shi Domitzian uita sashi fi luat palaria sau pardesiul Masinca incepea sal certe. BASSARABESCU V. 8. ◊ Loc. adv. Cum sar intimpla = la intimplare la voia intimplarii la nimereala. Fata nui de cele de pe drumuri so luatzi numai asha cum sar intimpla. CREANGA P. 262. ♦ (Urmat de determinari locale; folosit la toate persoanele) A se gasi a fi prezent (undeva) in mod incidental; a veni a ajunge (undeva) din intimplare; a se nimeri (undeva). Fetele imparatului intimplinduse de fatza cind a lovit spinul pe HarapAlb li sau facut mila de dinsul. CREANGA P. 208. Mama... strashnic se mai bucura cind se intimpla oaspetzi la casa noastra shi avea prilej sashi imparta pinea cu dinshii. id. A. 11. Eu mam intimplat Subt talpa de pat. TEODORESCU P. P. 446. ♦ (Rar) A avea (ceva) din intimplare. Boi nu mi sau intimplat Pui sami placa nam aflat. SHEZ. III 154. Varianta: (regional) timplá (SBIERA P. 147 SEVASTOS N. 120 SHEZ. III 9) vb. I.

TIMPLÁ vb. I v. intimpla.

TAMPLÁ vb. I. v. intampla.

intímplu shi (vechĭ azĭ in est pop.) timplu (ma) a á v. refl. (lat. *templare d. templum templu. V. templu shi contemplu). Vin imprejurarile k sa fiŭ de fatza: m’am intimplat sa fiŭ acolo la sosirea luĭ (V. zgodesc). Se intimpla v. refl. impers. Se produce supravine: o mare nenorocire s’a intimplat; nu apropia benzina de foc k se poate intimpla sa se aprinda.

tímplu V. intimplu.

!intamplá (a se ~) vb. refl. ind. prez. 3 se intampla

intamplá vb. ind. prez. 3 sg. shi pl. intampla

INTAMPLÁ vb. 1. a se petrece a se produce a surveni (inv. shi reg.) a se prileji (inv.) a se purta. (Sau ~ multe lucruri de atunci.) 2. a fi a se petrece. (Cum sa ~?) 3. v. produce. 4. v. surveni. 5. v. desfashura. 6. a se petrece (inv.) a se trece. (Cate nu sau ~ intre noi!) 7. (inv. shi reg.) a se sfeti. (Sa vezi ce i sa ~.) 8. a se face. (Cum a zis asha sa ~.) 9. v. pomeni. 10. v. nimeri. 11. a apuca a nimeri (Munt.) a ragadui. (Il lovea cu ce se ~.)

INTAMPLÁ vb. v. implini indeplini infaptui realiza.

intimpla vb. v. IMPLINI. INDEPLINI. INFAPTUI. REALIZA.

INTIMPLA vb. 1. a se petrece a se produce a surveni (inv. shi reg.) a se prileji (inv.) a se purta. (Sau ~ multe lucruri de atunci.) 2. a fi a se petrece. (Cum sa ~?) 3. a aparea a interveni a se ivi a se produce a surveni. (Sa ~ o schimbare.) 4. a se produce a surveni a veni. (Seismul sa ~ pe neashteptate.) 5. a se desfashura a evolua a se petrece (inv.) a se purta. (Iata cum sau ~ faptele.) 6. a se petrece (inv.) a se trece. (Cite nu sau ~ intre noi!) 7. (inv. shi reg.) a se sfeti. (Sa vezi ce i sa ~.) 8. a se face. (Cum a zis asha sa ~.) 9. a se pomeni (reg.) a se da. (Asha ceva nu sa mai ~.) 10. a se nimeri a se potrivi (pop.) a se brodi (inv. shi reg.) a se prileji a se prilejui (Transilv.) a talali (prin Maram.) a se tilni (Ban.) a se zgodi. (Sa ~ sa fiu acolo.) 11. a apuca a nimeri (Munt.) a ragadui. (Il lovea cu ce se ~.)

intimplá (lú intamplát) vb. refl. 1. A se petrece a se produce a avea loc. 2. A se ivi prilejul a se nimeri. 3. A se afla intimplator. Origine incerta. Se considera in general der. din lat. *templāre de la templum „spatziu desenat ideal pe cer de prezicator” (Sulica Antropomorfisme Brashov 1900 77; Pushcariu 884; DAR; Rosetti I 168; Pushcariu Lr. 356). Acel templum era deci spatziul in cadrul caruia prezicatorul ishi facea observatziile shi de aici contemplare. Se presupune k zborul pasarilor care intrau in templum arata ceea ce avea sa se intimple de unde vb. *(in)templāre. Aceasta explicatzie nu este cu desavirshire imposibila; ne este insa greu sa admitem k sensul de „intimplare hazard” tocmai pentru acele evenimente care fusesera prezise shi anuntzate de augur. Dosoftei (sec. XVII) foloseshte o singura data acest vb. cu un sens foarte special: timplindul la mijloc de cale o boala „surprinzindul (sau copleshindul) o boala in mijlocul drumului”. Dosoftei este un scriitor la care apar din belshug improprietatzile; daca aceasta nar fi una din ele sar putea presupune k intimpla provine efectiv din lat. templum dar nu din limbajul tehnic al augurilor ci din sensul sau etimologic care pare a fi cel al unui dim. al lui tempus k in extemplo; in acest caz sensul primitiv al lui intimpla trebuie sa fi fost cel de „a se petrece a se produce cu timpul”. Der. de la lat. intempĕrāre (Cretzu 339) sau de la *temporāre (Koerting 5065; Byhan 32) nu pare posibila. Der. intimplare s. f. (hazard; ceea ce se intimpla fapt eveniment accident; aventura; circumstantza); intimplator adj. (incidental accidental).

ADVIENNE QUE POURRA (fr.) intamplase ce so intampla Indica hotararea de ashi asuma toate riscurile unei actziuni sau atitudini.

ORLAM SLUCEAETSEA I NIJE KUR SPUSKATSEA (OPЛAM CЛYЧAETCЯ И HИЖE KYP CПYCKATЬCЯ) (rus.) vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile Krilov „Orel i kuri”. „Orlam sluceaetsea i nije kur spuskatsea no kuram nikogda da oblak ne podneatsea” („Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gainile dar gainile nu se pot ridica niciodata la nori”). Oamenilor superiori li se poate intampla sa fie cateodata mediocri dar mediocrii nu se pot ridica niciodata la nivelul acestora.