O definiție pentru tamandua
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TAMÁNDUA s. m. animal nocturn, arboricol sau tericol, cu coada prehensilă, din America de Sud, care se hrănește cu furnici și termite; furnicar american. (< fr. tamandua)
Intrare: tamandua
tamandua substantiv masculin
substantiv masculin (M94) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
| — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)