TAIÁ tai vb. I. I. 1. Tranz. A despartzi a separa ceva in bucatzi cu ajutorul unui obiect taios sau prin diferite procedee fizice shi chimice; a diviza a scinda a despica a fragmenta a imbucatatzi. ◊ Expr. Ashi taia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = ashi primejdui situatzia printro actziune negandita. A taia nodul gordian = a gasi solutzia unei probleme grele a rezolva a clarifica o situatzie incurcata. Potzi sa tai lemne pe dansul se spune despre cineva care doarme adanc. ♦ Spec. A desprinde a desface filele unei cartzi necitite unite la margini. 2. Tranz. A despica a spinteca a trece prin... ◊ Expr. A(shi) taia drum (sau cale carare) = ashi face loc indepartand obstacolele ce i stau in cale. 3. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). ◊ Expr. A taia raul de la radacina = a lua masuri energice pentru a starpi radical un rau. 4. Tranz. A lasa urme in profunzime a brazda; a executa (prin ashchiere) adancituri sau proeminentze pe suprafatza unui obiect. ♦ A sapa a sculpta. 5. Tranz. (Rar) A croi un obiect de imbracaminte. 6. Tranz. (Inv.) A fabrica bani a bate moneda. 7. Tranz. (Despre drumuri rauri etc.) A strabate; a traversa. ♦ (Despre oameni vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul. 8. Refl. recipr. A se intretaia. 9. Refl. (Despre tzesaturi) A se destrama a se rupe in directzia firului tzesut sau la indoituri. 10. Refl. (Despre lapte) A se coagula a se branzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspect de lapte branzit din cauza alterarii sau a unei gresheli de preparare. ♦ Tranz. A opri fermentarea mustului. II. Tranz. shi refl. (recipr.) A (se) spinteca a (se) omori a (se) ucide (cu un obiect taios). ◊ Expr. (Absol.) A taia shi a spanzura = a se purta samavolnic a proceda arbitrar shi abuziv. ♦ A (se) rani cu un instrument taios. ♦ Tranz. A provoca o durere fizica. ♦ Tranz. A injunghia a sacrifica un animal (in scopul valorificarii). III. 1. Tranz. shi refl. A (se) curma a (se) opri a (se) intrerupe. ◊ Expr. (Tranz.) A taia drumul (sau calea) cuiva = a ieshi inaintea cuiva spre al impiedica sa inainteze al opri din drum. (Refl.) A i se taia cuiva drumurile (sau cararile) = a fi in incurcatura a i se reduce posibilitatea de ashi aranja treburile. 2. Tranz. A face sa slabeasca sau sa inceteze; a micshora a slabi a modera a atenua a opri. ◊ Expr. Ai taia (sau refl. a i se taia) cuiva (toata) pofta = a face sashi piarda sau ashi pierde cheful curajul de a (mai) face ceva. Ai taia (cuiva) cuvantul = a descuraja (pe cineva). (Refl.) A i se taia cuiva (mainile shi) picioarele = ai slabi a i se muia cuiva (mainile shi) picioarele. ♦ A distruge a shterge efectul. 3. Tranz. A consfintzi incheierea unei tranzactzii (prin desfacerea cu palma deschisa a mainilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ♦ (La jocurile de cartzi) A despartzi in doua pachetul de cartzi punand jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tzinand banca impotriva tuturor celorlaltzi jucatori. 4. Tranz. shi intranz. (Fam.; in expr.) A taia (la) piroane = a spune minciuni. 5. Tranz. (in expr.) Al taia pe cineva capul = a intzelege a (se) pricepe sa faca un lucru. (Fam.) A spune cel taie capul = a spune vrute shi nevrute a vorbi fara rost. 6. Tranz. (Fam.; in expr.) A taia pe cineva = a intrece pe cineva a io lua inainte. Lat. *taliare.

taia [At: PSALT. HUR. 75^v/18 / P: taia / Pzi: tai (reg) tau / E: ml *taliare] 1 vt A separa (un obiect solid) in bucatzi in fragmente cu ajutorul unui obiect taios sau prin diferite procedee fizice sau chimice Si: a diviza a fragmenta a imbucatatzi. 2 vt (Inv; ic) Taiepaie Mashina de taiat paie. 3 vt (Reg; is) Taie capu pe curechi Denumire populara a sarbatorii Taierea capului Sfantului Ioan Botezatoml. 4 vt (Ie) A ~ nodul gordian A gasi solutzia unei probleme grele. 5 vt (Pfm; ie) Potzi sa tai lemne pe cineva Se spune cand cineva doarme foarte adanc shi nu se deshteapta ushor. 6 vi (Reg; ie) A ~ cu ferastraul A sforai. 7 vt (inv; ie) A ~ imprejur A face circumcizie (1). 8 vt (Reg; ie) A ~ buricul (cuiva) A potrivi un lucru cum trebuie. 9 vt (Reg; ie) A ~ piroane A tremura de frig. 10 vt (Pfm; iae) A spune minciuni. 11 vt (Pop; ie) A ~ (cuiva) nasul A pune la punct pe cineva. 12 vt (Pop; iae) A pedepsi. 13 vt (Inv; ie) Ashi ~ lantzurile A se elibera (1). 14 vi (Reg; ie) Ai de unghishoara A pune la punct pe cineva. 15 vi (Reg; iae) A omori. 16 vi (Reg; ie) Ii taie guran fier shin otzel A spune vaite shi nevrute. 17 vt (Pfm; ie) A ~ frunza cainilor (sau la caini) A nu lucra nimic. 18 vt (Pfm; ie) Ashi ~ craca (sau creanga) de sub picioare Ashi primejdui situatzia printro actziune negandita. 19 vt (Inv; ic) Taiepunga Hotz (1). 20 vt (Ivp; ic) Taiebaba Om laudaros. 21 vt A cosi² (1). 22 vt (Inv; c. i. un heleshteu) A curatza (1). 23 vt (Ivp) A inlatura. 24 vt (Spc) A desprinde filele unei cartzi necitite unite la margini. 25 vr (ivr) A se instraina de cineva sau ceva Si: a se despartzi. 26 vt A despica 27 vt (Pfm; ie) Ashi ~ drum (sau cale carare) Ashi face loc indepartand obstacolele carei stau in cale. 28 vt (C. i. bolnavi) A opera. 2930 vtr A (se) rani¹ cu un obiect taios. 31 vt A lasa urme in profunzime Si: a brazda. 32 vt (Fig) A contura. 33 vi (Inv; fig) A intra. 34 vt A croi (un obiect de imbracaminte). 35 vt (Pop; fig) A planui. 36 vr (D. tzesaturi) A se mpe in directzia firului tzesut sau la indoituri. 37 vr (D. tzesaturi) A se uza pana la rupere. 38 vt (Fam; fig) A inventa (vorbe minciuni etc.). 39 vt A sculpta. 40 vt A construi (1). 41 vt (inv; ie) A ~ bani A emite moneda. 42 vt A strabate (despartzind izoland). 43 vt (C. i. dmmuri) A traversa (2). 44 vt A strabate dea curmezishul (muntzi tzari rauri etc.). 45 vi (ilv) A o ~ la fuga A fugi (1). 46 vt (Pfm; ie) A ~ drumul (sau calea ieshirea) (cuiva) A ieshi inaintea cuiva pentru al impiedica sa inainteze. 47 vt (ivp; ic) Taiefuga Om fricos. 48 vt A apuca pe drumul cel mai scurt. 49 vt A suprima (un text sau o parte dintrun text tragand linii peste el). 50 vrr A se intersecta. 51 vt (Fam) A consfintzi incheierea unei tranzactzii (prin desfacerea mainilor unite ale negociatorilor) Si: a pecetlui. 52 vt (La jocul de cartzi) A despartzi in doua pachetul de cartzi punand jumatatea de dedesubt deasupra. 53 vt (La jocul de cartzi) A juca tzinand banca impotriva celorlaltzi jucatori. 54 vr (D. lapte) A se branzi. 55 vr (Pex; d. anumite preparate culinare) A capata aspectul de lapte branzit din cauza alterarii sau dintro gresheala de preparare Si: (reg) a se paparazi. 56 vt (Pfm; ie) Al ~ (pe cineva) capul Al ajuta pe cineva mintea k sa intzeleaga Si: a intzelege a pricepe. 57 vt (Pfm; iae) A crede (11). 58 vt (Reg; iae) Ai veni cuiva o idee neashteptata in minte. 59 vt (Pfm; ie) Ai (sau al) ~ prin cap (sau prin gand) Ai veni prin minte Si: a gandi. 60 vt (Reg; ics) Dea tai malai Joc de copii nedefinit mai indeaproape. 61 vi (D. obiecte) A fi taios. 62 vi (Reg; ie) Ai ~ (cuiva) cutzitul A face ce vrea el. 63 vi (Reg; d. unelte; ie) A ~ k dintzii babei A fi tocit. 64 vt A executa (prin ashchiere) adancituri sau proeminentze pe suprafatza unui obiect Si: a cresta. 65 vi (Reg; ie) A ~ in grinda A nu face nimic. 6667 vtr A (se) omori cu un obiect taios. 68 vt (Pfm; ie) A ~ shi a spanzura A proceda arbitrar shi abuziv. 69 vt A injunghia un animal (in scopul valorificarii). 70 vt (Ivp) A ataca lovind cu arme taioase Si: a bate a izbi. 71 vt (Fig) A provoca o senzatzie de durere. 7273 vtr A (se) intrerupe. 74 vi (Pfm; ie) A io ~ (cuiva) A intrerupe shirul vorbirii cuiva. 75 vi (Pfm; iae) A brusca pe cineva. 76 vr (Pop; ie) A i se ~ (cuiva) drumul (sau drumurile cararile) A se afla in incurcatura. 77 vi (Pfm; ie) A ~ de piroteala A face sai treaca cuiva somnul. 78 vt A bara (1). 79 vt (Fig) A face sa inceteze sau sa slabeasca Si: a atenua a desfiintza a micshora a modera. 8081 vtr (Pfm; ie) Ai ~ (sau a i se ~) (toata) pofta (sau gustul) (de ceva) Ai trece (sau a face sai treaca) cheful curajul de a (mai) face ceva. 8283 vtr (Pfm; ie) Ai ~ (sau a i se ~) pofta de mancare A face sai freaca (sau ai trece) pofta de mancare. 84 vr (Pfm; ie) A i se ~ (cuiva) (mainile shi) picioarele (sau genunchii) A i se muia cuiva (mainile shi) picioarele Si: a slabi. 85 vt (Pop; fig) A potoli. 8687 vtr (irg) A (i se) shterge efectul Si: a (se) distruge. 88 vt (Pfm; ie) A ~ pe cineva A intrece pe cineva. 89 vt (La jocurile de cartzi; ie) A ~ cu atu A bate cu atuul. 90 vi (Inv) A valora. 91 vt (C. i. vin sau alte lichide pure sau concentrate) A dilua amestecand cu un alt lichid. 92 vt A opri fermentarea mustului. 93 vt (Fam; ie) A ~ raul de la radacina A lua masuri energice pentru a starpi radical un rau. 94 vt (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva) cuvantul A descuraja (pe cineva). 95 vt (Pfm; ie) A spune cel taie capul A spune vrute shi nevrute.

TAIÁ tai vb. I. I. 1. Tranz. A despartzi a separa ceva in bucatzi cu ajutorul unui obiect taios sau prin diferite procedee fizice shi chimice; a diviza a scinda a despica a fragmenta a imbucatatzi. ◊ Expr. Ashi taia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = ashi primejdui situatzia printro actziune negandita. A taia nodul gordian = a gasi solutzia unei probleme grele a rezolva a clarifica o situatzie incurcata. Potzi sa tai lemne pe dansul se spune despre cineva care doarme adanc. ♦ Spec. A desprinde a desface filele unei cartzi necitite unite la margini. 2. Tranz. A despica a spinteca a trece prin... ◊ Expr. A(shi) taia drum (sau cale carare) = ashi face loc indepartand obstacolele ce i stau in cale. 3. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). ◊ Expr. A taia raul de la radacina = a lua masuri energice pentru a starpi radical un rau. 4. Tranz. A lasa urme in profunzime a brazda; a executa (prin ashchiere) adancituri sau proeminentze pe suprafatza unui obiect. ♦ A sapa a sculpta. 5. Tranz. (Rar) A croi un obiect de imbracaminte. 6. Tranz. (Inv.) A fabrica bani a bate moneda. 7. Tranz. (Despre drumuri rauri etc.) A strabate; a traversa. ♦ (Despre oameni vehicule etc.) A merge pe drumul cel mai scurt; a scurta drumul. 8. Refl. recipr. A se intretaia. 9. Refl. (Despre tzesaturi) A se destrama a se rupe in directzia firului tzesut sau la indoituri. 10. Refl. (Despre lapte) A se coagula a se branzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspect de lapte branzit din cauza alterarii sau a unei gresheli de preparare. ♦ Tranz. A opri fermentarea mustului. II. Tranz. shi refl. (recipr.) A (se) spinteca a (se) omori a (se) ucide (cu un obiect taios). ◊ Expr. (Absol.) A taia shi a spanzura = a se purta samavolnic a proceda arbitrar shi abuziv. ♦ A (se) rani cu un instrument taios. ♦ Tranz. A provoca o durere fizica. ♦ Tranz. A injunghia a sacrifica un animal (in scopul valorificarii). III. 1. Tranz. shi refl. A (se) curma a (se) opri a (se) intrerupe. ◊ Expr. (Tranz.) A taia drumul (sau calea) cuiva = a ieshi inaintea cuiva spre al impiedica sa inainteze al opri din drum. (Refl.) A i se taia cuiva drumurile (sau cararile) = a fi in incurcatura a i se reduce posibilitatea de ashi aranja treburile. 2. Tranz. A face sa slabeasca sau sa inceteze; a micshora a slabi a modera a atenua a opri. ◊ Expr. Ai taia (sau refl. a i se taia) cuiva (toata) pofta = a face sashi piarda sau ashi pierde cheful curajul de a (mai) face ceva. Ai taia (cuiva) cuvantul = a descuraja (pe cineva). (Refl.) A i se taia cuiva (mainile shi) picioarele = ai slabi a i se muia cuiva (mainile shi) picioarele. ♦ A distruge a shterge efectul. 3. Tranz. A consfintzi incheierea unei tranzactzii (prin desfacerea cu palma deschisa a mainilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ♦ (La jocurile de cartzi) A despartzi in doua pachetul de cartzi punand jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tzinand banca impotriva tuturor celorlaltzi jucatori. 4. Tranz. shi intranz. (Fam.; in expr.) A taia (la) piroane = a spune minciuni. 5. Tranz. (In expr.) Al taia pe cineva capul = a intzelege a (se) pricepe sa faca un lucru. (Fam.) A spune cel taie capul = a spune vrute shi nevrute a vorbi fara rost. 6. Tranz. (Fam.; in expr.) A taia pe cineva = a intrece pe cineva a io lua inainte al invinge. [Pr.: taia] Lat. *taliare.

TAIÁ tai vb. I. I. 1. Tranz. A desprinde a despartzi a separa o parte dintrun intreg cu ajutorul unui obiect taios; a impartzi un intreg in doua sau in mai multe bucatzi; p. ext. a imbucatatzi a hacui; (Tehn.) a diviza un solid sau a desprinde partzi din el prin procedee tehnice chimice electrice etc. Dute la Dragan. Iau taiat azinoapte via. DUMITRIU N. 249. Rasturna mamaliga pe masutza joasa shi rotunda taie jumatate shi o intinse pe un fundishor lui Mitrea. SADOVEANU B. 28. Taie trandafiri shii punen par. CARAGIALE O. III 106. Fara sa dejuge boii incepe a taia copacul. CREANGA P. 46. ◊ Expr. A taia nodul gordian = a gasi solutzia unei probleme grele a rezolva a clarifica o situatzie incurcata; a transha o dificultate. Potzi sa tai lemne pe cineva se spune cind cineva doarme foarte adinc shi nu se deshteapta ushor. Adoarme mort de puteai sa tai lemne pe dinsul. CREANGA O. A. 235. A taia ciinilor frunza v. ciine. Ashi taia craca de sub picioare v. craca. ◊ Refl. pas. Pomul care nu face roada se taie shi in foc se arunca. CREANGA P. 118. ♦ A desface a desprinde filele unei cartzi unite la margini. Incepu sa taie foile unui volum. C. PETRESCU I. II 223. 2. Tranz. A despica. Fierul taie brazde lungi Ce senshiran batatura cu lucioase negre dungi. ALECSANDRI O. 176. ◊ Fig. Sufletul meu ostenit pluteshte... singur k un cuc care taie aerul shi nu i saude zborul. DELAVRANCEA O. II 117. Numai lebedele albe cind plutesc incet din trestii domnitoare peste ape oaspetzi linishtei acestei Cu aripile intinse se mai scutura shio taie. EMINESCU O. I 152. ♦ (Cu complementul «drum» sau un echivalent al acestuia) A deschide (pentru ashi face loc). Oameni deai stapinirii cu shpangi scurte pe umar taiau domol carari prin zarva adinca. SADOVEANU O. I 510. Cu greu ishi taie drum printre bratzele care se intindeau so cuprinda. BART E. 82. Un melc ishi taie drumul prin gradina Dea dreptul k un tanc de gelatina. TOPIRCEANU P. 265. 3. Tranz. A suprima un text sau o parte dintrun text. Dupa ce mai taie cu creionul citeva shtiri banuite trimise foile la tipografie. VLAHUTZA O. A. III 28. Intrun chip arbitrar shi fara sa fi fost eu consultat prealabil sa taiat la a doua reprezentare a comediei mele «O noapte furtunoasa» partea ei finala. CARAGIALE O. VII 489. 4. Tranz. (Rar cu privire la obiecte de imbracaminte) A croi. Am shi croitoreasa la mine poate catzi tai shi tu taiorul. CAMIL PETRESCU U. N. 185. Haina era... impecabil taiata. C. PETRESCU C. V. 187. ◊ Fig. Avea... o gura astfel taiata de parcatzi zicea «Nu vezi k doar nu sint o femeie de rind». GANE N. III 93. Un cioban taiat pe linii de uriash. HOGASH M. N. 187. Ochii taiatzi in forma migdalei. EMINESCU N. 34. ♦ A sapa. Casa invatzatorului este... taiata adinc in coasta unei coline. REBREANU I. 10. Peun jiltz taiat in stinca sta... preotul cel pagin. EMINESCU O. I 93. 5. Tranz. A brazda. Ce ogashe adinci taie carele astea cu povara! RETEGANUL P. V 32. ◊ Fig. Lacrimilemi taie fatza! JARNÍKBIRSEANU D. 202. ♦ A desena. Pe intinderi nu adia nici cea mai ushoara suflare de vint shi sus pe muncelul sterp cele doua mori negre stateau incremenite taind cu spetezele linii negre pe cer. SADOVEANU O. V 116. 6. Tranz. (Invechit cu complementul «moneda» sau un echivalent al acesteia) A face a fabrica a bate. Fieshcare canton ishi taie moneda avind deosebire marca unuia de a altuia. GOLESCU I. 162. ◊ Refl. pas. Ici era tarapanaua scunda inchisa cu portzi de fier in care se taiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU O. I 509. 7. Tranz. A strabate (despartzind izolind). E inghetzat piriul care taie in doua ograda. STANCU D. 14. Podishul impadurit puternic era taiat nu numai de albia ingusta a girlei ci shi de un alt drum de tzara. CAMIL PETRESCU O. I 15. Oamenii lau ingropat Intrun loc aiurea Unde drumul catra sat Taien lung padurea. TOPIRCEANU P. 120. ♦ A traversa. Caracudi taie drumul saluta pe cineva de la fereastra shi urmeaza domol inainte. CARAGIALE O. II 299. ◊ Expr. A taia drumul (sau calea) cuiva = a ieshi inaintea cuiva pentru al opri a impiedica pe cineva sashi continue drumul. Gardianul hotarit ishi indesa shapca pe frunte shi le ieshi inainte taindule drumul. BART E. 292. 8. Tranz. A apuca pe drumul cel mai scurt a scurta drumul. De la tirg la Vadul Mare Taie drumul prin poieni Leganinduse calare Popa Florea din Rudeni. TOPIRCEANU B. 15. Ishi lua noapte buna de la parintzi shio taie dea dreptul prin gradina. MIRONESCU S. A. 46. ◊ Intranz. Taiaram la dreapta prin huceaguri shi la o cotitura mai larga... intraram in apa. HOGASH DR. II. 3. 9. Refl. reciproc. A se incrucisha a se intretaia. Pe o pagina gasi o multzime de cercuri ce se taiau. EMINESCU N. 46. ◊ Expr. A i se taia (cuiva) drumurile (sau cararile) se spune cind cineva se afla in incurcatura intimpina piedici shi nu mai shtie pe ce drum sa apuce. Mare lucru sa fie de nu tzi sor taia shi tzie cararile. CREANGA P. 187. 10. Refl. (Despre tzesaturi) A se rupe in linii drepte in directzia firului tzesut. Matasea sa taiat. 11. Refl. (Despre lapte) A se coagula a se brinzi (cind este pus la foc fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspectul de lapte brinzit. II. Tranz. 1. A omori a ucide cu o arma taioasa. SHtefanitzavoda... a cutezat sa taie pe cel mai cu putere dintre boierii sai. SADOVEANU N. P. 50. FatFrumos FatFrumos vino de taie pe ast dushman al meu. ISPIRESCU L. 19. Taiema nu ma taia Nu ma las de prada mea! ALECSANDRI P. P. 12. ◊ Expr. Taiebaba = om laudaros. Oliolio mai Taiebaba! Caci nu shuieri mai degraba Sa sarim voinici la treaba. ALECSANDRI P. A. 55. A taia shi a spinzura = a se purta samavolnic a proceda arbitrar shi abuziv. Nushi uita el timpurile de altadata cind taia shi spinzura. DAVIDOGLU M. 71. Fac ce vreau tai shi spinzur dacami place eu is mai mare. MIRONESCU S. A. 87. ♦ Tranz. A injunghia a sacrifica un animal. La Craciun cind taia tata porcul... eu incalecam pe porc deasupra paielor. CREANGA A. 41. Doi berbeci k voi taia SHi prea mult moi bucura. JARNÍKBIRSEANU D. 493. Taieun pui shi ne fa zeama. id. ib. 395. 2. A cresta. Sau facut k ceara alba fatza rosha k un mar SHi atita de subtzire sa o tai cun fir de par. EMINESCU O. I 82. ♦ A spinteca. K pe Toma mil taia Pe la furca pieptului... Undei greu voinicului. ALECSANDRI P. P. 73. ◊ Refl. reciproc. Vrei sami dai pe Cosinzeana ori in sabii ne taiem? EFTIMIU I. 119. In sabii sa ne taiem in buzdugane sa ne lovim ori in lupta sa ne luptam? ISPIRESCU L. 42. 3. (Invechit) A ataca lovind cu arme taioase; a bate a izbi. Taie tu marginile Eu sa tai mijloacele. ALECSANDRI P. P. 197. ◊ Intranz. Luara in goana oastea neamtzului shi taiau intrinsa virtos. ISPIRESCU M. V. 51. Taien turci k la bujor. SHEZ. II 39. 4. Fig. A injunghia a provoca dureri. SHin lungul spinarii i taia frigul. CAMILAR N. I 7. Sufla austrul subtziind norii printre care incep sa se iveasca stelele shi aducind cu ele un ger de te taie. BRATESCUVOINESHTI I. 19. Timplele grele li se bateau shi junghiuri ascutzite i taiau k nishte cioburi de sticla prin toate incheieturile. VLAHUTZA O. A. 136. ◊ Absol. Gerul taia k un brici. SADOVEANU M. C. 114. III. Tranz. 1. A curma a opri a intrerupe. In pragul morii am ajuns cu rasuflarea taiata de fuga. C. PETRESCU S. 29. SHi nodul lacrimilor i taie glasul. HOGASH M. N. 26. TZaranul cel cu roata i taie cuvintul shi zise shi el. ISPIRESCU L. 180. ◊ Absol. Gudica taie scurt dind din umeri: Taci ma. Era beat. DUMITRIU N. 238. ◊ Refl. Vroiam sai spun cas voda Ciubarvoda dar glasul Mi se taiase. ALECSANDRI T. II 77. 2. A face sa inceteze sau sa slabeasca; a suprima a micshora. Numai domnul Tase i cam taia curajul cind o vedea k se prea innadeshte la vorba. BASSARABESCU S. N. 15. Chinurile amorului insa dacai taiase cheful shi linishtea nui taiase shi pofta mincarii. GANE N. III 159. Peste vro citeva zile am mai taiet gustul de popie unuia. CREANGA A. 102. ◊ Expr. Ai taia (sau refl. a i se taia) cuiva (toata) pofta = ai trece (sau a face sai treaca) cuiva pofta sau indrazneala de a obtzine ceva sau de a savirshi ceva. Ai taia (sau refl. a i se taia cuiva) pofta de mincare = a face sai treaca (sau ai trece) cuiva pofta de a minca. (Refl.) A i se taia cuiva (miinile shi) picioarele = ai slabi a i se muia cuiva (miinile shi) picioarele. Nu mai am nici o putere de atunci. Parca mi sau taiat picioarele shi miinile. Imi vine numai sa dorm. DUMITRIU N. 254. Se simte asha de bolnav shi de slab k i se taie picioarele. VLAHUTZA O. A. I 99. ♦ A distruge a shterge efectul. Satzi dea mamulica leacuri cari sai taie fermecele. ISPIRESCU L. 54. 3. A consfintzi incheierea unui tirg (prin desfacerea miinilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. Cetzi pasa? Ada mina... Taie domnishoara! Ana nu shtia cum shi ce sa taie shi trebui sai explice datina poporului. VLAHUTZA O. A. III 130. ♦ (La jocurile de cartzi) A despartzi in doua pachetul de cartzi punind jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tzinind banca impotriva tuturor celorlaltzi jucatori. SHtiu k va avea de unde sa taie stosul. ALECSANDRI T. 1635. 4. A spune a inventa a croi (minciuni vorbe etc.). Ma duc sa tai O poveste ce sentinde shiar mai creshte inca. EFTIMIU I. 99. Te shtiu shi pe tine cine eshti. Cui le tai tu? CARAGIALE O. III 55. Incepi a taia la palavre vinatoreshti. ODOBESCU S. III 45. 5. (In expr.) Al taia pe cineva capul = al ajuta pe cineva mintea k sa intzeleaga. Pe cit ma taie capul socul na dat niciodata trandafiri. DELAVRANCEA A. 93. Atita ma taiat capul shi ma dus mintea. ISPIRESCU L. 165. (Intranz. rar) A nui taia cuiva capul = a nu pricepe a nui veni in minte. In zapacirea lor turcilor nu le taia capul... cum sa cuteze el a intreprinde shi cum sa reusheasca a conduce o revolta. HASDEU I. V. 129. 6. (Familiar in expr.) A taia pe cineva = a intrece pe cineva a io lua inainte al invinge.

TAIÁ tai vb. I. I. Tranz. A despartzi a separa ceva in mai multe bucatzi cu ajutorul unui obiect taios. ◊ Expr. A taia nodul gordian = a gasi solutzia unei probleme grele a rezolva a clarifica o situatzie incurcata. Potzi sa tai lemne pe dansul = doarme bushtean. ♦ A desprinde a desface filele unei cartzi unite la margini. ♦ A diviza un solid sau a desprinde partzi din el prin procedee tehnice chimice electrice etc. 2. Tranz. A despica a spinteca. ◊ Expr. A (shi) taia drum (sau cale carare) = ashi face loc ashi croi drum. 3. Tranz. A suprima (un text sau o parte din el). ◊ Expr. A taia raul de la radacina = a starpi radical o manifestare negativa a vietzii. 4. Tranz. A brazda. 5. Tranz. (Rar) A croi un obiect de imbracaminte. ♦ A sapa a sculpta. Peun jiltz taiat in stanca sta... preotul cel pagan. (EMINESCU) 6. (Inv.) A fabrica bani a bate moneda. 7. Tranz.A strabate; A traversa; a despartzi. Drumul catre sat Taien lung padurea (TOPIRCEANU). ◊ Expr. A taia drumul (sau calea) cuiva. = a ieshi inaintea cuiva pentru al opri. ♦ A lua drumul cel mai scurt a scurta drumul. ◊ Intranz. Taiaram la dreapta prin hugeacuri (HOGASH). 8. Refl. A se intretaia. 9. Refl. (Despre tzesaturi) A se destrama a se rupe in directzia firului tzesut. 10. Refl. (Despre lapte) A se coagula a se branzi (fiind alterat); (despre anumite preparate culinare) a capata aspectul de lapte branzit. II. 1. Tranz. shi refl. A (se) spinteca a (se) omori a (se) ucide. 2. Tranz. shi intranz. (Inv.) A ataca; a bate; a izbi. Taie tu marginile Eu sa tai mijloacele (ALECSANDRI). ◊ Expr. (Tranz.) A taia shi a spanzura = a se purta samavolnic a proceda arbitrar shi abuziv. ♦ A provoca o durere fizica ♦ Tranz. A injunghia a sacrifica un animal. III. 1. Tranz. shi refl. A (se) curma a (se) opri a (se) intrerupe. ◊ Expr. A se taia cuiva drumurile (sau cararile) = a fi in incurcatura. 2. Tranz. A face sa slabeasca sau sa inceteze a micshora a slabi a opri. ◊ Expr. Ai taia (sau refl. a i se taia) cuiva (toata) pofta. = a nu mai avea chef sau a nu mai cuteza sa faca un lucru. (Refl.) A i se taia cuiva (mainile shi) picioarele = ai slabi a i se muia cuiva (mainile shi) picioarele. ♦ A distruge a shterge efectul. 3. Tranz. A consfintzi incheierea unui targ (prin desfacerea mainilor unite ale negociatorilor); a pecetlui. ♦ (La jocurile de cartzi) A despartzi in doua pachetul de cartzi punand jumatatea de dedesubt deasupra; a juca tzinand banca impotriva tuturor celorlaltzi jucatori. 4. Tranz. A spune a inventa minciuni vorbe etc. 5. Tranz. (In expr.) Al taia pe cineva capul = a intzelege a se pricepe sa faca un lucru. 6. Tranz. (Fam. in expr.) A taia pe cineva = a intrece pe cineva a io lua inainte al invinge. Lat. taliare.

A SE TAIÁ ma tai intranz. 1) A face (concomitent) schimb de taieturi (unul cu altul). 2) (despre drumuri carari) v. A SE INTRETAIA. ◊ A i ~ (cuiva) drumurile (sau cararile) a ajunge in impas; a nu mai shti cum so scoata la capat. 3) (despre textile) A se rupe in directzia firului tzesut. 4) (despre lapte) A se indesi la fiert k urmare a alterarii. 5) (despre creme maioneze) Ashi pierde calitatzile prin neomogenizarea partzilor componente. 6) A deveni mai putzin intens. Gerul sa taiat. ◊ A i ~ pofta ai trece dorintza de a face ceva. A i ~ (mainile shi picioarele) a simtzi molesheala; a se muia. A i ~ rasuflarea a i se opri rasuflarea (de frica sau de emotzie). /<lat. taliare

A TAIÁ tai tranz. 1) A desprinde (o parte sau mai multe partzi) dintrun intreg cu ajutorul unui obiect ascutzit (sau printrun procedeu fizic electric chimic). ◊ ~ nodul gordian a clarifica definitiv o situatzie dificila. ~ la piroane a spune vorbe lipsite de temei. Al ~ (sau a nul ~) (pe cineva) capul a se pricepe (sau a nu se pricepe) sa faca un lucru. A spune cel taie capul a spune vrute shi nevrute. 2) (spatzii) A strabate cu o fortza deosebita; a despica; a spinteca. ◊ Ashi ~ drum (cale carare) ashi face drum inlaturand toate piedicile. ~ drumul (calea) cuiva a impiedica (pe cineva) sashi continuie drumul. A o ~ dea dreptul a merge pe drumul cel mai scurt. 3) (drumuri rauri etc.) A traversa dea curmezishul. 4) (partzi de text) A face sa nu mai figureze. 5) (fiintze sau partzi ale corpului) A supune actziunii unui obiect ascutzit. ~ un pui. 6) pop. A supune unor dureri fizice. Il taie la stomac. Gerul (sau vantul) taie obrajii. 7) A face sa se intrerupa; a opri; a curma. ~ vorba. 8) (ramashaguri) A consfintzi prin desprinderea mainilor unite a doua persoane cu o lovitura de palma. 9) (pachetul de cartzi in procesul unui joc) A despartzi in doua partzi punand jumatatea de sus de desubt (sau invers). /<lat. taliare

taià v. (activ) 1. a separa cu un instrument taios: a taia lemne a taia capul; a taia pretzul al fixa a taxa; a taia in carne vie a lua masuri energice; 2. a ucide vorbind de animale: a taia un bou; 3. a opri a suprima: ia taiat leafa; fig. a taia pofta cuiva; 4. a intrerupe: sa taie calea acelor Turci BALC.; fig. a taia vorba cuiva; 5. in jocul de cartzi: a te desface; 6. fam. a croi: a taia la palavre; a taia capul pe cineva a se pricepe. ║ (neutru) a fi taios: cutzitul taie bine ║ (reciproc) 1. ashi face o taietura: s’a taiat la mana; 2. a se intrecrucisha: drumurile liniile se taie; 3. a se strica: laptele s’a taiat; 4. fig. a se strange: i se taie inima ISP. [Lat. TALIARE].

taiumalaiu n. joc de copii in care jucatorii doi cate doi (la vorbele unuia: taiu malaiu in doua shi ne da shi noua) fug in directziunea opusa iar cel ce a rostit vorbele cauta sa prinza pe unul din jucatori.

taĭ a taĭá v. tr. (lat. pop. taliare a taĭa; it. tagliare pv. pg. talhar fr. tailler cat. tallar sp. tajar). Despart cu un instrument taĭetor: a taĭa lemne cu toporu a taĭa pine a taĭa (a reteza) capu cuĭva. Ucid: laŭ taĭat Turciĭ. Croĭesc: acest maestru taĭe bine. Fig. Opresc impedic suprim: a taĭa cuĭva subventziunea pofta vorba pretentziunile. Suprim elimin shterg: a taĭa un pasagiŭ dintr’o pĭesa. Traversez trec peste: a taĭa drumu. Desfac in 23 grupe cartzile de joc care mi le ofera cel ce le imparte shi le pun unele peste altele altfel decit cum eraŭ k sa nu existe nicĭ o banuĭala de inshelacĭune. A taĭa cuĭva calea saŭ drumu 1. al opri 2. a trece pe dinaintea cuĭva care merge. A le taĭa (minciunile palavrele) a le turna a le croi a spune marĭ mincĭunĭ. A te taĭa capu a te pricepe: a facut cum la taĭat capu. A taĭa cuĭva nasu aĭ da peste nas al face maĭ modest. A te taĭa (o durere) la pintece a avea taĭeturĭ (colicĭ). A taĭa in carne vie a proceda a pedepsi sever shi fara consideratziunĭ. V. intr. Is taĭos: acest cutzit taĭe bine. V. refl. Imĭ fac o tiĭetura: copilu s’a taĭat la deget. Ma incrucishez: liniile drumurilor se taĭe. Ma brinzesc ma stric: laptele s’a taĭat. A tzi se taĭa picĭoarele saŭ genunchiĭ de frica a nu maĭ putea sta in picĭoare de frica. A tzi se taĭa inima a te intrista.

taiá (a ~) vb. ind. prez. 1 shi 2 sg. tai 3 táie 1 pl. taiém 2 pl. taiátzi; conj. prez. 3 sa táie; ger. taínd; part. taiát

taiá vb. ind. shi conj. prez. 1 shi 2 sg. tái 3 sg. shi pl. táie 1 pl. taiém 2 pl. taiátzi; ger. taínd; part. taiát

taia (ind. prez. 1 sg. tai 3 sg. shi pl. taie 1 pl. taiem)

táimaláiul s. n.

taie (v. taia)

taiu tai 2 taie 3 taiem 1 pl. taiam 1 imp. taiai 1 aor. taie 3 aor. taind ger. taiere inf. taietor adj. v.

TAIÁ vb. 1. v. impartzi. 2. v. despica. 3. (pop.) a reteza (reg.) a scurta. (A ~ nishte metri de lemne.) 4. v. reteza. 5. v. sculpta. 6. (MED.) a reteza (pop.) a lua. (Obuzul ia ~ piciorul.) 7. v. amputa. 8. a reteza (pop.) a rade (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 9. v. opera. 10. v. injunghia. 11. a (se) injunghia a (se) spinteca. (A ~ o vita.) 12. v. scurta. 13. v. cosi. 14. a (se) despica a (se) spinteca. (Plugul ~ brazde adanci.) 15. v. croi. 16. a croi (inv.) a sparge. (Fluviul ishi ~ drum prin muntzi.) 17. v. brazda. 18. (rar) a rupe. (A ~ cartzile la jocul de cartzi.) 19. v. bara. 20. v. anula. 21. a scurta. (A ~ drumul peste camp.) 22. a se branzi (inv. shi reg.) a se sarbezi (Mold.) a se corasli. (Laptele sa ~.)

TAIÁ vb. v. alunga ataca curma departa goni interfera intersecta inventa izbi izgoni incrucisha indeparta intrerupe intretaia lovi nascoci opri plasmui scorni ticlui starpi.

TAIA vb. 1. a despartzi a divide a diviza a fractziona a fragmenta a imbucatatzi a impartzi a scinda a sectziona a separa. (~ bucata in trei.) 2. a crapa a despica a sparge a spinteca (reg.) a sfarima. (A ~ lemne pentru foc.) 3. (pop.) a reteza (reg.) a scurta. (A ~ nishte metri de lemne.) 4. a ciunti a reteza a trunchia. (~ crengile unui copac.) 5. a ciopli a sapa a sculpta (rar) a scobi (Transilv. shi Maram.) a sferdi. (A ~ in piatra un bust.) 6. a reteza (pop.) a lua. (Obuzul ia ~ piciorul.) 7. (MED.) a amputa. (Ia ~ un picior.) 8. a reteza (pop.) a rade (reg.) a curma. (A ~ capul cuiva.) 9. (MED.) a opera. (Cind tea ~?) 10. a (se) injunghia (pop.) a (se) junghia (reg.) a (se) cutzita a (se) incutzita. (Sau ~ la un chef.) 11. a (se) injunghia a (se) spinteca. (A ~ o vita.) 12. a scurta. (Mai ~ din poale.) 13. a cosi. (A ~ iarba.) 14. a (se) despica a (se) spinteca. (Plugul ~ brazde adinci.) 15. a croi (Transilv.) a sabai. (A ~ o haina.) 16. a croi (inv.) a sparge. (Fluviul ishi ~ drum prin muntzi.) 17. a brazda (inv.) a brazdui. (Apele ~ adinc muntzii.) 18. (rar) a rupe. (A ~ cartzile la jocul de cartzi.) 19. a bara. (Copacii cazutzi ~ drumul.) 20. a anula a elimina a inlatura a scoate a suprima a shterge (reg.) a shtricui. (A ~ un rind un fragment dintrun text.) 21. a scurta. (A ~ drumul peste cimp.) 22. a se brinzi (inv. shi reg.) a se sarbezi (Mold.) a se corasli. (Laptele sa ~.)

taia vb. v. ALUNGA. ATACA. CURMA. DEPARTA. GONI. INTERFERA. INTERSECTA. INVENTA. IZBI. IZGONI. INCRUCISHA. INDEPARTA. INTRERUPE. INTRETAIA. LOVI. NASCOCI. OPRI. PLASMUI. SCORNI. TICLUI. STIRPI.

taiá (tái taiát) vb. 1. A diviza ceva cu un obiect taios. 2. A fi ascutzit taios. 3. A divide a separa. 4. A ciopli a shlefui a da forma. 5. A despartzi un grup de cartzi de joc cu o alta carte. 6. A simtzi nevoia defecarii. 7. A retzine a impiedica a intrerupe. 8. A scurta drumul. 9. A bate cu o carte mai mare la jocurile de cartzi. 10. A amesteca cu apa a boteza. 11. A curatza de ramuri uscate a emonda. 12. A suprima. 13. A ucide a executa a sacrifica. 14. A hotari a stabili. 15. A valora a costa. 16. (Inv.) A falsifica moneda. 17. (Refl.) A se brinzi (laptele). 18. (Refl.) A se incrucisha. 19. (Refl.) A se slabi a i se shterge efectul. Mr. tal’u tal’are megl. tal’u tal’ari istr. tal’u. Lat. talĭāre (Cipariu Gram. 33; Pushcariu 1711; REW 8542) cf. vegl. tal’uor it. tagliare prov. port. talhar fr. tailler cat. tallar sp. tajar. Der. taiat s. n. (actziunea de a taia); taiere s. f. (actziunea de a taia; ucidere sacrificare); taietor s. m. (persoana care taie ceva; padurar calau); taietor s. n. (fagash taish; bushtean de taiat lemne; stiva magazie de lemne); tai(e)toare s. f. (topor secure); tai(e)tura s. f. (sapatura incizie; decupaj retezatura; shtersatura; intzepatura zvicnet; curatura teren despadurit); tai(e)tzei s. m. pl. (paste fainoase tocmagi); taios adj. (care taie ascutzit); tai(u)sh s. n. (partea ascutzita a unei unelte; Arg. briceag); taimalai s. n. (joc de copii); taiebaba (var. taiepaie taiefuga) s. m. (laudaros fanfaron); strataia vb. (a taia a intrerupe) inventzie nefericita a lui Vlahutza dupa fr. entrecouper (Tiktin).

taia tai v. t. 1. a intrece a depashi a devansa (pe cineva intro competitzie) 2. a elimina a scoate (pe cineva de pe o lista) 3. (cart.) a da o carte echivalenta cu sau mai mare decat ultima carte a adversarului 4. (cart.) a despartzi in doua partzi punand jumatatea de sus dedesubt (sau invers) 5. (d. ramashaguri) a consfintzi prin desprinderea mainilor unite a doua persoane cu o lovitura de palma

a face cum il taie capul expr. a actziona conform propriilor dorintze / dupa bunul plac.

a i se taia (cuiva) picioarele expr. a simtzi brusc o slabiciune (de spaima de emotzie de boala etc.)

a i se taia maioneza expr. (adol.) a fi indiferent a nui pasa de ceva anume.

a o taia expr. 1. a pleca. 2. (intl.) a evada din penitenciar. 3. a imigra.

a taia (cuiva) pofta de ceva expr. 1. a descuraja (pe cineva) sa faca ceva. 2. a supara (pe cineva); a dezgusta (pe cineva).

A TAIA CLIENTUL (d. frizeri) a face (cuiva) buzunar a face (cuiva) un sacou a incresta rabojul.

a taia dracului buretzi / frunza la caini expr. ashi pierde vremea.

a taia gaina care face ouale de aur expr. a sacrifica o sursa de cashtiguri mici dar constante in sperantza unui cashtig mai mare.

a taia ghearele (cuiva) expr. a face inofensiv (pe cineva) a anihila (pe cineva).

a taia in carne vie expr. 1. a lua masuri drastice impotriva cuiva. 2. a taia / a curma raul din radacina.

a taia piroane expr. (glum.) a mintzi.

ai (mai) taia din nas expr. a impune cuiva o atitudine respectuoasa a da cuiva o lectzie de bunacuviintza.

ai taia (cuiva) aripile expr. a pune (pe cineva) in imposibilitatea de a actziona dupa bunul plac; a impune restrictzii in conduita cuiva.

ai taia (cuiva) macaroana expr. a intrerupe (pe cineva) din vorbit.

ai taia (cuiva) zarurile expr. (fig.) a dejuca intentziile cuiva.

al taia capul (sa) expr. 1. a intzelege a pricepe. 2. a se pricepe (la ceva).

ashi taia singur craca de sub picioare expr. ashi primejdui singur situatzia printro actziune negandita.

dupa cat ma taie capul expr. din cate intzeleg eu dupa cum cred eu.