9 definiții pentru sătucean
Explicative DEX
SĂTUCEÁN, sătucene, s. n. (Pop.) Sătuleț. – Sătuc + suf. -ean.
sătucean sn [At: BREZOIANU, Î 5/5 / Pl: ~ene / E: sătuc + -ean] 1-2 (Îrg; șhp) Sătuleț (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂTUCEÁN, sătucene, s. n. Sătuleț. – Sătuc + suf. -ean.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
SĂTUCEÁN, sătucene, s. n. Sătuleț. Se mulțumiră a le rămînea oasele în sătuceanul în care se născuseră. ISPIRESCU, L. 106. În dreapta monăstirei se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii, sătucene cu căsuțe albe presărate prin dungile văilor. EMINESCU, N. 94.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sătúc n., pl. e, sătuceán și săticeán n., pl. e (dim. d. sat). sat mic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
sătuceán (pop.) s. n., pl. sătucéne
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sătuceán s. n., pl. sătucéne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
SĂTUCEÁN s. v. sătișor, sătuc, sătuleț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sătucean s. v. SĂTIȘOR. SĂTUC. SĂTULEȚ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N5) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
sătucean, sătucenesubstantiv neutru
-
- Se mulțumiră a le rămînea oasele în sătuceanul în care se născuseră. ISPIRESCU, L. 106. DLRLC
- În dreapta monăstirei se ridicau dealuri cu păduri, grădini, vii, sătucene cu căsuțe albe presărate prin dungile văilor. EMINESCU, N. 94. DLRLC
-
etimologie:
- Sătuc +sufix -ean. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.