opțiuni

5 definiții pentru săpălău

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

săpălău sn [At: DRLU / V: sapa~ (Pl: și sapalauă) / Pl: ~laie / E: sapă1 + -ălău] 1-2 (Buc; Trs, șdp) Sapă1 (1) mare și grea. 3 (Trs; îf sapalău) Târnăcop. 4 (Reg) Ghionoi. 5 (Trs; Mar) Otic (1). 6 (Mar; Trs; îf sapalău) Unealtă cu care se jupoaie scoarța de pe trunchiurile de copaci.

sapalău sn vz săpălău

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

săpălău s. v. OTIC. TÎRNĂCOP.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

săpălău, săpălaie, s.n. (reg.) 1. sapă mare și grea. 2. (în forma: sapălău) târnăcop. 3. târnăcop a cărui parte metalică e ascuțită la un capăt și în formă de ciocan la celălalt capăt; ghionoi. 4. lopățică cu care se curăță de pământ brăzdarul și cormana plugului; otic. 5. (în forma: sapălău) unealtă cu care se jupoaie scoarța de pe trunchiurile de copaci.

săpălắu, s.n. – 1. Sapă mare și grea. 2. Târnăcop. 3. Lopățică cu care se curăță de pământ brăzdarul și cormana plugului. – Din sapă (< lat. sappa) + suf. -ălău (MDA).

Intrare: săpălău
săpălău substantiv neutru
substantiv neutru (N46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săpălău
  • săpălăul
  • săpălău‑
plural
  • săpălaie
  • săpălaiele
genitiv-dativ singular
  • săpălău
  • săpălăului
plural
  • săpălaie
  • săpălaielor
vocativ singular —
plural —
sapalău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)