8 definiții pentru strâmticel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STRÂMTICÉL, -EÁ, -ÍCĂ, strâmticei, -ele, adj. Diminutiv al lui strâmt; strâmtuț. – Strâmt + suf. -icel.
STRÂMTICÉL, -EÁ, -ÍCĂ, strâmticei, -ele, adj. Diminutiv al lui strâmt; strâmtuț. – Strâmt + suf. -icel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strâmticel, ~ea a [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 216v/19 / Pl: ~ei, ~ele / E: strâmt + -icel] 1-2 (D. cavități, deschizături sau d. spații, încăperi, d. căi de acces, locuri de trecere, d. ape, văi etc. ori d. părți sau porțiuni ale acestora; șhp) (Cam) strâmt (1) Si: (rar) strâmtuț (1-2). 3-4 (D. obiecte de îmbrăcăminte sau d. părți ale acestora; șhp) (Cam) strâmt (5) Si: (reg) strâmtuliț (1-2). 5-6 (D. spații delimitate, d. încăperi, construcții etc. sau d. părți ale acestora; șhp) (Cam) strâmt (8) Si: (rar) strâmtuț (3-4), (pop) strâmtorel (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
strimticică a vz strâmticel
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STRÎMTICÉL, -EÁ, strîmticei, -ele, adj. Diminutiv al lui strîmt; cam strîmt, destul de strîmt. Mi-apuca pe-un colnicel, Pe-un colnicel strîmticel. POP.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!strâmticél adj. m., pl. strâmticéi; f. strâmticícă, pl. strâmticéle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
strâmticél adj. m., pl. strâmticéi; f. sg. strâmticeá/strâmticícă, pl. strâmticéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STRÂMTICÉL adj. v. strâmtuț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
STRÎMTICEL adj. strîmtișor, strîmtuț.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A73) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
strâmticel, strâmticeaadjectiv
- 1. Diminutiv al lui strâmt. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: strâmtișor strâmtuț
- Mi-apuca pe-un colnicel, Pe-un colnicel strîmticel. POP. DLRLC
-
etimologie:
- Strâmt + sufix -icel. DEX '98 DEX '09