33 de definitzii pentru streashina

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

STREÁSHINA streshini s. f. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara peretzii shi fundatziile de ploaie. ◊ Expr. A(shi) pune mana (sau palma) streashina (la ochi sau rar ochilor la frunte) sau a duce mana streashina (la ochi) a se uita a sta etc. cu mana streashina (la sau pe ochi deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce etc. palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare cand priveshte sau pentru a vedea mai bine. ♦ Jgheab de scurgere a apelor de ploaie montat la marginea acoperishului caselor. ♦ Acoperish (de shindrila) inclinat cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. ♦ Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o shira care se scurge apa de ploaie. ♦ Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea unei paduri. ♦ Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). [Var.: (reg.) stráshina stréshina s. f.] Cf. sl. strĕha.

STREÁSHINA streshini s. f. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara peretzii shi fundatziile de ploaie. ◊ Expr. A(shi) pune mana (sau palma) streashina (la ochi sau rar ochilor la frunte) sau a duce mana streashina (la ochi) a se uita a sta etc. cu mana streashina (la sau pe ochi deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce etc. palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare cand priveshte sau pentru a vedea mai bine. ♦ Jgheab de scurgere a apelor de ploaie montat la marginea acoperishului caselor. ♦ Acoperish (de shindrila) inclinat cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. ♦ Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o shira care se scurge apa de ploaie. ♦ Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea unei paduri. ♦ Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). [Var.: (reg.) stráshina stréshina s. f.] Cf. sl. strĕha.

streashina sf [At: GCR I 172/29 / V: stra~ stresh~ (ivr) stash~ steashana stersh~ ~rashana ~rashana ~rash~ ~ajna ~shana ~shna ~eshana ~eshana ~eshna ~eshtina shtresh~ / Pl: ~eshini (rar) ~eashini (pop) ~eshine / E: vsl *стрѣшина cf bg стрешина] 1 Prelungire a acoperishului unei costructzii peste marginea superioara a peretzilor exteriori care apara fatzada shi fundatziile de ploaie shi previne acumularea apei la baza zidurilor Si: jgheab (ivr) scoc (reg) plasa1 polata cetarna. 2 (Pex) Jgheab de scurgere a apelor montat la marginea acoperishului caselor. 3 (Ie) Ashi pune sau a(shi) duce mana (sau palma) ~ la (sau pe peste) ochi (ori frunte) sau deasupra ochilor sau (a se uita a sta etc.) cu mana ~ (la sau pe ochi deasupra ochilor sau sprancenelor) ori ashi face ~ la ochi cu palma Ashi propti muchia palmei deasupra sprancenelor k o aparatoare impotriva soarelui sau pentru a vedea mai bine. 4 (Reg; ie) Ai curge (cuiva) ~eshinile Ai curge nasul. 5 (Pan) Nume dat partzii de deasupra a unor constructzii a marginilor unor obiecte etc. care are rolul de a proteja de ploaie ori de razele soarelui sau care constituie extremitatea unor obiecte. 6 Acoperish (de shindrila tzigla etc.) inclinat cu care se acopera unele grajduri sau partzi de lemn. 7 Parte cladita mai inafara la un stog la o shira etc. care se scurge apa de ploaie. 8 (Reg) Acoperish la shira sau stogul de paie. 9 (Reg; gmtz) Bor (la palarie). 10 (Reg; gmtz) Cozoroc (la shapca). 11 (Rar; urmat de determinari) Poala (de padure). 12 (Rar; de obicei urmat de determinari) Poala (de munte). 13 (Pop) Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). 14 (Reg; if strashana) Prispa. 15 (Ivr) Cort (1). 16 (Inv) Etaj (al unei constructzii).

STREÁSHINA streshini s. f. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara de ploaie fatzada shi fundatziile. Chiar in coltz vazu circiuma cu streashina foarte lata. REBREANU R. I 93. Venivor rindunele din nou la primavara SHi iar vor face cuibul sub streshini peste prag. COSHBUC P. II 192. Saracele mindrele Chiscuiesc k paserile Pe sub toate streshinile; Numai la streashina mea Chiscuiesc shi nice prea. JARNÍKBIRSEANU D. 376. ◊ Fig. Spre asfintzit din cind in cind din luminishuri se lamuresc sub streashina cerului valuri de muntzi. SADOVEANU O. VII 216. Radu... se uita in sus la crengile negre shi fara nici o frunza ale marelui pom shi se asheza trudit sub streashinai larga. VLAHUTZA O. A. 132. ◊ Expr. A(shi) pune mina (sau palma) streashina (la ochi mai rar ochilor sau la frunte) sau a duce mina streashina la ochi sau a se uita a sta etc. cu mina streashina (la sau pe ochi sau deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce (sau a se uita a sta cu) palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare shi a putea vedea mai bine. Ishi privi omul punindushi mina streashina la ochi vrind sa intzeleaga mai bine ce vrea sa spuna. PREDA. I. 95. Cind aveau ragaz shi mai ales dumineca se bucurau facindule [porumbeilor] vint shi urmarindui cu mina streashina cum se rotesc shi cit de mult se inaltza in vazduh. PAS Z. I 129. Se ridica din locui shi se uita peste tzarcuri cu mina streashina pe ochi. GALACTION O. I 166. Duce mina streashina la ochi cautind sa deslusheasca zarea. DUNAREANU CH. 105. ◊ (Glumetz pentru borul palariei; atestat in forma streshina) Ian priveshte parcas umflata cu tzevia; am talie de moda cit o bute sho oboroaca de capela cu streshina. ALECSANDRI T. 920. ♦ Jgheab de scurgere a apelor montat la acoperishul caselor. Streshinile se dezgheatza Picura margaritare. IOSIF V. 26. ♦ Acoperish (de shindrila) cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. ♦ Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o gireada care se scurge apa de ploaie. ♦ (Mai ales la pl.) Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea padurii; poalele padurii. Petrecura cu ochii pina departe pe necunoscutzi pe supt streshinile luncii. SADOVEANU la TDRG. (In forma strashina) Aici pe linga Olt avea sub strashina unor paduri intinse de stejar un crimpei de moshie. GALACTION O. I 291. ◊ Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). Cinta muindushi pripit degetele de sub streashina caierului. DELAVRANCEA S.167. Variante: stráshina (pl. strashini VLAHUTZA P. 10 shi strắshini VLAHUTZA O. A. 80) stréshina s. f.

STREÁSHINA stréshini f. 1) Prelungire a acoperishului peste marginea de sus a peretzilor unei constructzii care o apara de ploaie. * A(shi) pune (sau a duce) mana ~ (la ochi) sau a se uita cu mana ~ (la ochi) a(shi) pune mana deasupra ochilor pentru a se apara de soare shi a vedea mai bine. 2) Jgheab pentru scurgerea apei de ploaie fixat de marginea acoperishului unei case; uluc. 3) Partea ieshita mai in afara a unei girezi sau a unui stog care se scurge apa de ploaie. 4) Marginea de jos a caierului pus pe o furca de tors. [G.D. streshinii] /<sl. strĕšina

streashina f. 1. marginile acoperishului servind la scurgerea ploii: randunelele se adapostesc sub streshini; 2. acoperish in genere: sub streashinai de cetini EM. [Slovean STRESHINA acoperish].

STRÁSHINA s. f. v. streashina.

STRÉSHINA s. f. v. streashina.

strashna[1] sf vz streashina

  1. Varianta neconsemnata in definitzia principala. Posibil sa fie vorba de varianta strajna pentru care nu exista o referintza incrucishata proprie — LauraGellner

strắshinĭ f. pl. v. streshina.

stréshina (est) shi streáshina (vest) f. pl. streshinĭ (nsl. štresina; d. vsl. strĭeha acoperemint streshina; sirb. nastrešnica streshina). Prelungirea acoperemintuluĭ k sa apere shi maĭ bine casa de ploaĭe. SHi strashina (Munt. Pt.): tzurtzurĭ la shtrashina (ChN. 14 shi 79) cladariĭ de coarna supt strashinĭ (Sov. 199 shi 218).

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

streáshina s. f. g.d. art. stréshinii; pl. stréshini

streáshina s. f. g.d. art. stréshinii; pl. stréshini

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

STREÁSHINA s. (CONSTR.) 1. jgheab (inv. shi reg.) scoc (reg.) plasa polata (Transilv.) cetarna. (~ la acoperishul casei.) 2. sageac.

STREÁSHINA s. v. bor cat cozoroc etaj margine nivel prispa viziera.

STREASHINA s. jgheab (inv. shi reg.) scoc (reg.) plasa polata (Transilv.) cetirna. (~ la acoperishul casei.)

streashina s. v. BOR. CAT. COZOROC. ETAJ. MARGINE. NIVEL. PRISPA. VIZIERA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

stráshina (ni) s. f. 1. Marginea care iese in afara acoperishului. 2. Husa aparatoare copertina. 3. Acoperish. 4. Bor de palarie. Var. stre(a)shina shi der. Sl. cf. bg. slov. strešina din sl. strĕcha ostrĕšije (Miklosich Slaw. Elem. 47; Cihac II 232; Tiktin; Iordan Dift. 150; Conev 80). Der. strashini vb. (a pune streashina); instrashinat adj. (acoperit).

Intrare: streashina
streashina substantiv feminin
substantiv feminin (F55)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • streashina
  • streashina
plural
  • streshini
  • streshinile
genitiv-dativ singular
  • streshini
  • streshinii
plural
  • streshini
  • streshinilor
vocativ singular
plural
strashina substantiv feminin
substantiv feminin (F52)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strashina
  • strashina
plural
  • strashini
  • strashinile
genitiv-dativ singular
  • strashini
  • strashinii
plural
  • strashini
  • strashinilor
vocativ singular
plural
streshina substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • streshina
  • streshina
plural
  • streshini
  • streshinile
genitiv-dativ singular
  • streshini
  • streshinii
plural
  • streshini
  • streshinilor
vocativ singular
plural
strashana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
strashina
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
strashana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
streajna
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
streashana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
streashna
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
streshana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
streshana
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
streshna
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
streshtina
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

streashina, streshinisubstantiv feminin

  • 1. Prelungire a acoperishului unei constructzii in afara zidurilor care apara peretzii shi fundatziile de ploaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Chiar in coltz vazu circiuma cu streashina foarte lata. REBREANU R. I 93. DLRLC
    • format_quote Venivor rindunele din nou la primavara SHi iar vor face cuibul sub streshini peste prag. COSHBUC P. II 192. DLRLC
    • format_quote Saracele mindrele Chiscuiesc k paserile Pe sub toate streshinile; Numai la streashina mea Chiscuiesc shi nice prea. JARNÍKBIRSEANU D. 376. DLRLC
    • format_quote figurat Spre asfintzit din cind in cind din luminishuri se lamuresc sub streashina cerului valuri de muntzi. SADOVEANU O. VII 216. DLRLC
    • format_quote figurat Radu... se uita in sus la crengile negre shi fara nici o frunza ale marelui pom shi se asheza trudit sub streashinai larga. VLAHUTZA O. A. 132. DLRLC
    • 1.1. Jgheab de scurgere a apelor de ploaie montat la marginea acoperishului caselor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Streshinile se dezgheatza Picura margaritare. IOSIF V. 26. DLRLC
    • 1.2. Acoperish (de shindrila) inclinat cu care se acopera la tzara unele garduri sau portzi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Partea ieshita mai in afara la o claie sau la o shira care se scurge apa de ploaie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. Ramurile copacilor din marginea unei paduri; terenul din marginea unei paduri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Petrecura cu ochii pina departe pe necunoscutzi pe supt streshinile luncii. SADOVEANU la TDRG. DLRLC
      • format_quote Aici pe linga Olt avea sub strashina unor paduri intinse de stejar un crimpei de moshie. GALACTION O. I 291. DLRLC
    • 1.5. Marginea de jos a caierului (din care se trage firul). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cinta muindushi pripit degetele de sub streashina caierului. DELAVRANCEA S.167. DLRLC
    • chat_bubble A(shi) pune mana (sau palma) streashina (la ochi sau rar ochilor la frunte) sau a duce mana streashina (la ochi) a se uita a sta etc. cu mana streashina (la sau pe ochi deasupra ochilor) = a(shi) pune a duce etc. palma la frunte deasupra ochilor pentru a se apara de soare cand priveshte sau pentru a vedea mai bine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ishi privi omul punindushi mina streashina la ochi vrind sa intzeleaga mai bine ce vrea sa spuna. PREDA. I. 95. DLRLC
      • format_quote Cind aveau ragaz shi mai ales dumineca se bucurau facindule [porumbeilor] vint shi urmarindui cu mina streashina cum se rotesc shi cit de mult se inaltza in vazduh. PAS Z. I 129. DLRLC
      • format_quote Se ridica din locui shi se uita peste tzarcuri cu mina streashina pe ochi. GALACTION O. I 166. DLRLC
      • format_quote Duce mina streashina la ochi cautind sa deslusheasca zarea. DUNAREANU CH. 105. DLRLC
      • format_quote glumetz (Pentru borul palariei) Ian priveshte parcas umflata cu tzevia; am talie de moda cit o bute sho oboroaca de capela cu streshina. ALECSANDRI T. 920. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.