strange [At: LEX. MARS. 169 / V: (inv) ~rin~ (ivr) ~ren~^[1] / Pzi: strang Ps: ~nsei / E: lat strangere] 1 vt (De obicei d. fiintze mai ales d. oameni sau d. senzatzii sentimente etc. ale lor; c. i. obiecte sau fiintze mai ales oameni ori partzi ale corpului lor) A exercita (cu ceva) asupra cuiva sau ceva o presiune (puternica) din doua sau mai multe partzi ori din toate partzile reducandui volumul modificandui forma etc. Si: a apasa (7) a presa (ivp) a pasa¹. 2 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) cu usha (sau in balamale in cleshte in chingi in frau etc.) A sili. 3 vt (Pex; iae) A lua pe cineva din scurt. 4 vt (Ie) A ~ (pe cineva) in spate (sau de intre umeri) (de frica ori de frig) A se infiora de frig sau de frica. 5 vt (Pan) A cuprinde sau a delimita din doua sau din mai multe partzi ori din toate partzile. 6 vt (D. obiecte de imbracaminte sau de incaltzaminte stramte; c. i. oameni ori corpul lor sau partzi ale acestuia) A apasa continuu intro parte in mai multe partzi sau in toate partzile provocand jena ori dureri. 7 vt (Pop; ie) Al ~ (pe cineva) opinca (sau carambul cureaua etc.) A avea un (mare) necaz. 8 vt (D. persoane) A fi imbracat intrun obiect de imbracaminte (prea) stramt. 9 vt A fi jenat de un obiect de imbracaminte (prea) stramt. 10 vt (Olt; Buc; c. i. oameni) A tortura. 11 vt (Reg; c. i. oameni) A durea (1). 12 vt (Asr; fig; c. i. oameni) A constrange (1). 13 vt (Rar; ie) A ~ din toate partzile A incoltzi. 14 vt (Ivr; ie) A ~ de bani (pe cineva) A stoarce. 15 vt (Ivr; c. i. oameni) A incerca. 16 vt (D. oameni; c. i. obiecte sau partzi ale acestora ori fiintze mai ales oameni sau partzi ale corpului lor) A prinde (foarte) puternic cu degetele mainii sau ale mainilor (foarte) apropiate intre ele shi a tzine (cat mai) apropiate de sine nelasand un timp (sa se indeparteze sa scape etc.) din mana Si: a incleshta. 1718 vtrr (Ie) A(i sau shi) ~ (cuiva sau cu cineva) mana (ori mainile) sau a se ~ de mana A(shi) intinde mana dreapta (sau mainile) shi a (se) prinde (puternic) (de) mana dreapta (ori de mainile) cuiva in semn de salut (la intalnire sau la despartzire) de afectziune de prietenie de recunoshtintza pentru a felicita sau pentru ashi exprima compasiunea etc. 1920 vtr (Ivp; fam) A ~ (pe cineva) de gat (shi inv if a ~ pe cineva de grumaz sau reg de gusha a se ~ de gat) A (se) sugruma. 21 vt (Iae) A nemultzumi. 22 vt (Iae) A supara (6). 23 vt (C. i. oameni sau corpul lor; de obicei urmat de determinari k „in bratze” „la piept” etc.) A cuprinde (cu putere) cu mana cu bratzele pentru a aduce shi a tzine (foarte) aproape (la piept) in semn de prietenie de mare afectziune etc. Si: a imbratzisha a inlantzui a prinde Vz piept. 24 vt (C. i. sfori curele etc. infashurate in jurul cuiva sau a ceva) A trage (foarte) tare de capete pentru a innoda a lega a fixa a inchide etc. (mai bine) Vz fixa inchide innoda. 25 vt (Pfm; ie) A ~ cureaua A rabda de foame. 26 vt (Iae; shif a ~ baierele pungii) A face economii (limitanduse la un trai mai modest). 27 vt (C. i. latzuri ale unor sfori curele etc.) A face sa ajunga lipit (foarte) mult de obiectul in jurul caruia este infashurat exercitand asupra acestuia o presiune (foarte) mare din toate partzile. 28 vt (C. i. noduri latzuri ale unor sfori curele etc. infashurate in jurul cuiva sau ceva) A intari pentru a nu se (mai) desface (ushor). 29 vt (Pex) A innoda. 30 vt (Complementul este fraul) A trage pentru a stapani shi a conduce calul. 31 vt (Inv; pex; complementul este calul calarit) A conduce (din frau). 32 vr (Mol; Mun; d. funia folosita la treieratul cu caii) A se infashura pe parul din mijlocul ariei de treierat (micshorandushi treptat lungimea). 33 vt (Rar; c. i. navoade intinse in apa) A apropia mult marginile shi a trage capetele pentru a prinde peshtele inauntru. 34 vt (Prt; c. i. obiecte de imbracaminte sau parul oamenilor) A fixa a lega cu o sfoara cu un shiret etc. k sa nu se desfaca sa nu cada sa nu atarne etc. 35 vt (Rar; d. cingatori braie curele etc.; complementul este mijlocul) A incinge (bine). 36 vt (C. i. obiecte de imbracaminte) A face sa aiba o croiala foarte apropiata de linia corpului sau de o parte a acestuia. 37 vt A face sa fie foarte stramt. 38 vt (C. i. obiecte de imbracaminte paturi etc. sau partzi ale acestora) A apropia de corp (petrecand marginile) pentru al acoperi (mai) bine (shi al feri de frig). 39 vt (Rar; pex) A infashura. 40 vt (Fig; c. i. legaturi de aliantza de prietenie de dragoste etc.) A face sa devina (mai) apropiat (mai) puternic (mai) durabil Si: a cimenta (8) a consolida (3) a intari. 41 vt (C. i. rotzi de lemn ale vehiculelor) A consolida prin aplicarea unei shine metalice. 42 vt (Trs; c. i. cercul metalic al rotzii de lemn) A fixa pe obada rotzii. 43 vt (Ie) A ~ cercul in jurul cuiva A inconjura pe cineva (limitandui libertatea de actziune). 44 vr (Asr) A se micshora. 4546 vtr (Rar; complementul sau subiectul indica malurile sau marginile unei ape sau partzi ori portziuni ale acestora) A (se) stramta (56). 47 vt (C. i. pleoapele ochii gura buzele etc. oamenilor) A inchide (tare) tzinand lipite intre ele partzile mobile. 48 vt (Pfm; ie) Ashi ~ gura A se retzine (sa vorbeasca). 49 vt (Iae) A tacea din gura. 50 vi (Ie) Cat ai ~ din ochi Imediat. 51 vt (Pop; pan; c. i. ushi portzi etc.) A inchide. 52 vt (C. i. fruntea buzele etc. oamenilor) A incretzi (foarte) puternic (in semn de nedumerire de nemultzumire de manie) V incrunta. 53 vt (C. i. dintzii falcile pumnii etc. oamenilor) A incleshta (foarte) puternic (pentru ashi stapani iritarea supararea furia etc.). 54 vt (C. i. umerii oamenilor) A apropia printro mishcare orientata in sus. 55 vi (Ie) A ~ din umeri Ashi exprima nedumerirea nepasarea dispretzul nemultzumirea etc. (prin apropierea umerilor printro mishcare orientata in sus) Si: a da din umeri a ridica din umeri. 56 vt (C. i. tzesaturi hartie haine etc.; de obicei cu determinari care arata modul) A aduna laolalta punand marginile una peste alta sau intro anumita ordine intrun anumit fel etc. Si: (reg) a chiti¹ (5). 57 vt (Pan; c. i. paturi montate corturi intinse etc.) (A desface a demonta shi) a aduna la un loc (shi intrun anumit fel) elementele componente. 58 vt (Rar; c. i. perdele cortine etc. lasate) A ridica. 59 vr (D. instrumente ustensile telescopice sau d. partzi ale acestora) A introduce unul in altul tuburile din care este alcatuit pentru a face sa fie mai mic. 60 vt (Pan; c. i. partzi mobile ale corpului fiintzelor) A aduce (cat mai) aproape de corp sau unul de altul (reducandui aparent dimensiunile de obicei lungimea) Si: a apropia (11). 61 vt (Fam; ie) Mai ~tzi coada Nu te amesteca in treburi care nu te privesc. 62 vt (Reg; ie) A ~ genunchii de inima A se restrange material. 63 vt (Ie) Ashi ~ randurile A se replia. 64 vt (Pex; iae) A forma o masa omogena intarindushi fortzele (fizice sau morale). 65 vr (D. materiale textile sau d. obiecte din fibre naturale muiate ori spalate in apa) Ashi reduce dimensiunea Si: a intra (la apa). 66 vr (D. fiintze) Ashi incovoia ashi indoi etc. corpul de frica de frig etc. apropiindui (foarte) mult extremitatzile sau partzile distincte unele de altele shi facandul sa devina (aparent) mai mic Si: a se chirci (2) a se ghemui (1) a se zgarci (pop) a se ciuciuli¹ (3) a se zguli (inv) a se starci (reg) a se tambushi. 67 vr (Ie) A se ~ in sine (sau rar) in pielea lui A deveni putzin comunicativ. 68 vr (D. oameni) A se lipi (ghemuinduse) de cineva (sau de ceva) cautand protectzie alinare confort etc. 69 vr A se ghemui langa cineva (sau ceva) Si: a se inghesui. 70 vr (Rar; d. membrele corpului fiintzelor) A se aduna (langa corp). 71 vr (Rar; d. organe tzesaturi mushchi etc. ale corpului fiintzelor) A se contracta (10). 7273 vtr (Ie) A i se ~ (sau ai ~ cuiva) inima (sau rar sufletul) A simtzi (sau a face pe cineva sa simta) nelinishte ingrijorare emotzie (foarte) puternica etc. 74 vr (Rar; pan) A se restrange (k spatziu ocupat). 75 vt (C. i. piese filetate ale unui dispozitiv ale unui mecanism etc.) A fixa (mai) bine printro mishcare de invartire. 76 vt A inshuruba (foarte) tare. 77 vt (Ie) A ~ shurubul A folosi mijloace (abuzive) de constrangere. 78 vt (C. i. partzi componente ale unui dispozitiv ale unui aparat etc.) A apropia shi a lipi (foarte) tare unul de altul prin inshurubarea pana la refuz a unor shuruburi (shi a unor piulitze). 79 vt (C. i. obiecte fiintze etc. raspandite risipite imprashtiate etc.) A lua shi a pune laolalta la un loc sau la locul lor facand gramezi etc. Si: a aduna (1) (reg) a strangui (1). 80 vt (Ilv) A ~ (intrun) manunchi ceva A inmanunchea. 81 vt (C. i. gramezi movile etc. de obiecte adunate) A face (326). 82 vt (Pop; c. i. graul imprashtiat pe aria de treierat cu caii; cu determinarea „la stalp”) A ingramadi in mijlocul ariei (in jurul stalpului de care sunt legatzi cu o funie caii care treiera). 83 vt (Ivr; fig) A distruge (1). 84 vt (C. i. obiecte sau partzi ori fragmente ale acestora) A lua shi a asheza in ceva sau intrun loc sigur ferit sau special amenajat pentru mentzinerea in buna stare (shi timp indelungat) pentru a putea fi gasit ushor la nevoie etc. Si: a pune bine a pastra. 85 vt (C. i. mancaruri ramase resturi vase tacamuri etc.) A aduna shi a pune deoparte pentru a elibera masa¹ sau locul respectiv dupa ce sa terminat de mancat. 86 vt (C. i. diverse obiecte imprashtiate risipite etc. intro incapere undeva etc.) A lua shi a pune la loc ashezand in ordine. 87 vt (Pex) A deretica (4). 88 vt (Ie) A ~ patul (sau reg ashternutul tzoalele) A aduna de pe pat shi a pune in ordine. 89 vt (Iae) A face patul Vz face. 90 vt (C. i. obiecte elemente etc. situate separat in diferite locuri) A aduce (succesiv) intrun singur loc (luand din mai multe partzi shi obtzinand mari aglomerari cantitative) Si: a acumula a aduna (1) a concentra (1). 91 vt (Pan; c. i. unde fluide in mishcare) A orienta in cantitatzi (foarte) mari spre acelashi punct Si: a acumula a aduna (8) a colecta (1) a concentra (3). 92 vt (Rar; c. i. lichide) A absorbi (1). 93 vr (Ivr; d. corpul omenesc) A se fortifica (2). 94 vr (Reg; mai ales in Trs; d. lapte) A se coagula (1). 95 vt (Ivr; c. i. lapte coagulat branza cash etc.) A scurge (14). 96 vt (Reg; mai ales in Trs; complementul este cashul) A jintui. 97 vr (Ivr; d. noroi) A se intari. 98 vt (D. oameni; c. i. roadele pamantului recolta etc.) A lua de pe camp din gradini din livezi etc. shi a pune intrun anumit loc in ceva etc. Si: a aduna (1) a culege (1) a recolta Vz sureti. 99 vt (Pan; d. albine; complementul este nectarul polenul etc. sau prin sinecdoca mierea) A culege (1). 100 vt (Ivp; fsha; c. i. mai ales alimente hrana etc.) A aduna (spre a face provizii). 101 vt (Inv; c. i. roadele pamantului recolta alimente hrana etc.) A depozita (1). 102 vrp (Ivr; subiectul gramatical indica painea) A se face (341). 103 vt (C. i. obiecte de aceeashi categorie de obicei de arta sau manuscrise texte cartzi mai ales vechi ori rare productzii folclorice etc.) A lua (sau a nota a inregistra) shi a pune la un singur loc pentru a face o colectzie (expusa sau tiparita) Si: a aduna (1) a colectziona a culege (2). 104 vt (C. i. bunuri materiale avere bani etc.) A pune deoparte (putzin cate putzin incetul cu incetul) pentru (a consuma) mai tarziu Si: a acumula a aduna (9) a agonisi (2) a economisi (4) (pop) a chivernisi (4) (pfm) a prasi (reg) a mirui² a prishtipi a ragadui¹ a sclipui² a scofeli a staci a shporoli a zorobi. 105 vt (Ie) A ~ bani albi pentru zile negre A fi (foarte) chibzuit shi econom. 106 vr (Ivr; d. venituri) A se realiza. 107 vt (Ivp; c. i. dari impozite taxe oficiale etc.) A percepe. 108 vt (C. i. bani obiecte materiale etc.) A pune la un loc (luand din mai multe partzi sau de la altzii) cu un anumit scop Si: a aduna (1) a colecta (1). 109 vr (D. fiintze mai ales d. grupuri eventual organizate de oameni dintrun tzinut dintro localitate etc.) A ajunge impreuna cu altzii (shi in numar mare) intrun anumit loc (dinainte stabilit) la cineva sau in jurul cuiva in vederea unui anumit scop Si: a se aduna (13) a se intruni a se reuni (reg) a se inchelba a se inchelbara a se introloca a se sobori a se strangui (2). 110 vr (Rar; pex) A sosi (1). 111 vr (Ie) A se ~ k (saracii) la mort (sau la pomana) sau k lupii la hoit A alerga dupa un cashtig nemuncit. 112113 vtr (Ie) A (se) ~ de pe drumuri sau (pe) acasa A nu mai fi (sau a face sa nu mai fie) hoinar stabilinduse (sau stabilindul) intrun loc. 114115 vtr (Iae) A sta (sau a face sa stea) acasa. 116117 vtr (Iae) A (se) face om ashezat. 118119 vtr (Iae) Ashi (sau ai) face o situatzie (materiala) buna. 120 vt (Ie) A nushi (mai) ~ picioarele (de pe drumuri) A umbla (foarte) mult. 121 vt (Ie) Ashi ~ lioarba (sau buzishoarele) acasa A tacea. 122 vr (Ie) A se ~ laolalta A se casatori (2). 123124 vtr (Ie) A (se) ~ in jurul cuiva A (se) mobiliza la ceva. 125126 vtr (Ie) A ~ (cineva) oaste (sau oshtire armata etc. ori ivr a se ~ cu oshti asupra cuiva) A (se) mobiliza. 127 vt (Ie) Al ~ Dumnezeu (sau moartea) pe cineva A muri¹. 128 vt (Trs; spc) A intra in ceata feciorilor. 129 vt (Inv; spc; d. organe legislative) A se intruni (in sesiune). 130 vt (Inv; spc; c. i. organe de conducere legislative etc.) A convoca. corectata

A SE STRANGE ma strang intranz. 1) (despre fiintze) A veni din toate partzile intalnindu se in acelashi loc; a se aduna. ◊ ~ de pe drumuri a veni acasa. A i se ~ funia la par (cuiva) a ajunge la o situatzie critica. 2) A se face ghem; a se ghemui; a se zgribuli; a se zgarci. ◊ A i se ~ cuiva inima a simtzi un sentiment puternic de tristetze de durere sau de frica. 3) (despre articole vestimentare) A se reduce in largime sau in lungime. Camasha sa strans. 4) (despre lichide sau despre corpuri ce contzin lichide) A trece in stare semisolida; a deveni mai dens; a se indesi; a se ingrosha. Glodul peste noapte sa strans. /<lat. stringere

A STRANGE strang tranz. 1) A face sa se stranga. 2) A aduce din mai multe partzi punand laolalta; a aduna. ~ vreascuri. 3) (legume fructe culturi agricole etc.) A aduna dupa coacere (rupand secerand cosind). ~ graul. 4) (bani avere) A dobandi prin munca asidua (punand deoparte); a aduna; a agonisi. * ~ in casa a strange lucrurile imprashtiate prin casa; a deretica. La strans Dumnezeu a murit. 5) (noduri cingatori chingi shuruburi etc.) A face sa fie mai bine legat sau unit. ◊ ~ fraul a) a infrana calul cu ajutorul fraului; b) a tzine din scurt. ~ cureaua a duce lipsuri materiale. ~ shurubul a recurge la mijloace de constrangere. 6) (despre imbracaminte sau despre incaltzaminte) A apasa asupra corpului incomodand (fiind ingust sau stramt). Il strang pantofii. ◊ Al ~ pe cineva in spate (de frig sau frica) a se infiora. 7) A presa cu putere. ~ in dintzi (o nuca). ~ de bratz (pe cineva). ◊ Ai ~ cuiva mana a da mana cu cineva. ~ pe cineva in bratze (sau la piept) a imbratzisha. ~ pe cineva de gat a) a gatui; a sugruma; b) a constrange. ~ pe cineva cu usha (sau in cleshte in balamale in chingi) a fortza pe cineva sa faca ceva. Ashi ~ gura a tacea. 8) (randurile relatziile etc.) A face sa se uneasca mai strans; a intari; a consolida. ~ legaturile de prietenie. /<lat. stringere

strange v. 1. a apasa cu putere: a strange mana a strange de gat; 2. a face mai stramt: a strange un nod; 3. a apropia: ashi strange picioarele; 4. a pune la adapost a gramadi: a strange bucatele campului; 5. a aduna a economisi: a strange bani albi pentru zile negre; 6. a percepe: a strange darile; 7. a se reuni (in massa): s’a strans lume multa; 8. a ridica shi pune la loc: a strange ashternutul a strange masa; 9. a indoi a infashura: a strange scrisoarea aripele panzele; 10. a constrange: l’a mai strans sa stea acasa; 11. a vatama: fiecare shtie unde il strange opinca; 12. fig. a cauza o durere vie: mizeriai ne strange inima. [Lat. STRINGERE].

strenge v vz strange

stringe v vz strange

STRÍNGE string vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori ale unei curele etc. innodate sau infashurate in jurul cuiva sau a ceva spre a lega (mai) bine; a face mai strimt (un latz o cingatoare); a fixa. FatFrumos inshela shi infrina calul shi chinga o strinse mai mult decit altadata shi porni. ISPIRESCU L. 5. Iute iute k string latzul! Ce i lash stringe eu insumi de nu miar fi teama! ALECSANDRI T. I 333. Deci o au strins tare cu latzul shi apoi au traso in padure. DRAGHICI R. 99. Voinicel tras prin inel Asha din gura zicea: Vina puiculitza mea Vin’ de stringe briul meu. SHEZ. II 6. Expr. A stringe friul (sau de friu mai rar friiele) = a trage de friu pentru a opri a stapini a indemna sau a conduce calul. Stringea de friu shi tremura: Iar calul ud de cale Pamintun loc il framinta. COSHBUC P. I 195. Strinse friul calului cu mina stinga i dete calciie shi cu paloshul in dreapta se repezi asupra acelui balaur. ISPIRESCU L. 18. Plecind apoi cu totzii string friiele dau pinteni In sprintene dezghinuri ishi salta caii sprinteni. ALECSANDRI P. III 227. A stringe cureaua = a rabda. ♦ A petrece una peste alta marginile unui veshmint pentru a acoperi bine corpul (shi al feri de frig). Pe dupaamiaza cu greu suind imi strinsei bine cojocul la piept. SADOVEANU O. VIII 10. Oamenii ishi stringeau sumanele shi infundau caciulile. REBREANU R. II 17. ♦ Fig. A intari o legatura care uneshte pe oameni. A stringe o prietenie. A stringe o aliantza. ▭ Mintea vremea shi ispita necontenit ne arata A stringe inca mai tare acea dragostenchegata. CONACHI P. 295. 2. Tranz. A prinde cu mina a apuca shi a apasa (puternic). Il stringea de bratz pe Patru i spunea iarashi shi iarashi focul lui din noaptea trecuta. DUMITRIU N. 171. El stringe banii mai cu foc SHi pleaca beat de mult noroc. COSHBUC P. I 110. Cind vad k mitza face marazuri tzo string de coada de maninca shi mere paduretze k nare incotro. CREANGA P. 230. Expr. A(i) stringe (cuiva) mina = a da mina (cu cineva) (in semn de salut). Ia strins mina rostind: domnule Vartolomeu Diaconu tzin satzi multzumesc pentru ospitalitate! C. PETRESCU A. 298. Imi strinse mina shimi fagadui prietenia lui cu aerul unui viitor ministru care promite o slujba unui protejat. VLAHUTZA O. A. 192. A stringe (pe cineva) de git = a gitui a sugruma; fig. a sili pe cineva sa faca un lucru a impune cuiva o constringere a constitui pentru cineva o oprimare. Nu vantreaba nimenea de punga Nu va stringe nimenea de git Dar viatzai scurta vremea lunga. BENIUC V. 117. Constantin sa inapoiat la cazarma. A gasito posomorita... Serviciul era greu disciplina il stringea de git ranitza crescuse cit un munte. GALACTION O. I 135. Schimonositurile aceste ma string de git... In toate zilele tot tzipete shi bocete. ALECSANDRI T. 1015. A stringe pe cineva in bratze (la piept etc.) = a imbratzisha pe cineva cu dragoste sau a inshfaca pe cineva cu putere pentru ai zdrobi corpul. Craiasan veselia ei cu graba senvoieshte: «Ma stringi la piept shiatita cei?». SHi pieptul Anei creshte. COSHBUC P. I 68. Atunci strinse pe zmeu in bratze il ridica in sus shi cind il lasa in jos il baga pina in genunchi in pamint. ISPIRESCU L. 88. Vis frumos avutam noaptea. A venit un zburator SHi stringindul taren bratze era mai k sal omor. EMINESCU O. I 80. Se intzelege... am sa te string in bratze pina tzio ieshi sufletul. ALECSANDRI T. I 445. (Fig.) Gerul aspru shi salbatic stringen bratze cu jalire Neagra lunca de pe vale care zacen amortzire. ALECSANDRI P. III 11. (Eliptic) Il imbratzisha pe barbatusau il stringea vorbea fara shir. DUMITRIU N. 163. (Refl. reciproc) Ei la lupta sau luptat Cu putere sau luptat Cind la vale se izbea Cind la piepturi se stringea. SHEZ. II 6. 3. Tranz. A presa a apasa (cu ceva) din doua partzi sau din toate partzile. SHi sosind acolo gasi un balaur foarte groaznic stringind in gura un biet cerb. RETEGANUL P. III 15. Hatz! dracul subsuoara shil stringe cu atita putere de era bietul drac sashi dea sufletul. CREANGA P. 53. ◊ Expr. A stringe (pe cineva) cu usha (sau in cleshte in balamale in chingi in pinteni) = a sili (pe cineva) sa faca ceva; a lua din scurt. Imi vine sai string cu usha pe Bondicescu shi pe Pungescovici k sami hotarasca odata ce ginduri au. ALECSANDRI T. I 134. Iam prins mai dinioare cu oca mica la picioarele fetelor in genunchi... shi tronc! iam strins cu usha. Deacum potzi sai priveshti k ginerii mei. id. T. 444. ♦ (Despre obiecte de imbracaminte) A apasa asupra corpului (fiind prea ingust prea strimt) shi a provoca o jena o durere. Uf! k tare ma string pantofii! DELAVRANCEA O. II 308. Dar briul meu astazi ma stringe La copcii cu greu il ajung. COSHBUC P. I 64. Este o persoana care ar dori foarte mult sa gioace o polca cu dta. Cit de rau imi pare... dar ma stringe o cizma da ma usc k o pruna pa streshina. ALECSANDRI T. I 160. Fiecare shtie undel stringe cizma (= fiecare ishi shtie pasul sau necazurile sale). ◊ Expr. Al stringe (pe cineva) in spate (de frig sau de frica) = a se infiora (de frig sau de frica). Doar sa incalzi citushi de cit shi na mai clantzani atita din masele... k parca ma stringe in spate cind il vad asha. CREANGA P. 246. Dar cind shtia k are sa deie peste Ivan i se taiau picioarele sho stringea in spate de frica. id. ib. 314. ♦ A fixa (printro mishcare de invirtire) o piesa filetata a unui mecanism; a inshuruba tare. ◊ Expr. A stringe shurubul = a intrebuintza mijloace (abuzive) de constringere a inaspri regimul (impotriva cuiva). [Arestatzii] fusesera trimishi spre arestul tribunalului. Scapasera de «shurubul» care numai subalternul mustacios invatzase sal stringa cu atita indeminare incit ar fi smuls adevarul shi din piatra. G. M. ZAMFIRESCU SF. M. N. I 77. ♦ Fig. A sili a constringe. Nici o grija. Am sa shtiu cum sai string pe patroni sa va aprobe revendicarile. PAS Z. IV 191. Prin foame nu era chip sai stringa. CARAGIALEO.III 91. ♦ A aduna laolalta (facind sa ocupe un spatziu mai mic); a inghesui. SHi teo stringen doua shiruri ashezindute la coada In vro nota prizarita sub o pagina neroada. EMINESCU O. I 134. 4. Tranz. (Complementul indica anumite partzi ale corpului omenesc) A inchide (cu putere) a incleshta. Strinsei pleoapele mai tare k sa vad mai bine. HOGASH M. N. 17. Stringind ochii silit shi tare a alunecat cu visul sau in intuneric na mai vazut nemic. EMINESCU N. 47. ◊ Expr. Ashi stringe gura buzele (sau intranz. a stringe din buze) = a incleshta gura (buzele etc.) de obicei pentru a se retzine sa nu vorbeasca sa nu plinga etc. Batrina se uita la el strinse buzele punga shi clipi din ochi. DUMITRIU N. 240. Vitoria ofta. Ishi strinse shishi strimba buzele. Se poate; numai greu imi vine a crede una k asta. SADOVEANU B. 52. Fiecare drac shia facut cite o pipa de lut... shi umplindule de tutun shi dindule foc incepura a stringe din buze shi a face: pi! pi! pi! RETEGANUL P. II 67. Baba scrishni din dintzi k apucata dar apoi ishi strinse moara cea hirbuita de gura k sa nu iasa prin ea veninul cei rascolea inima pestritza. EMINESCU N. 22. Ashi stringe fruntea (sau sprincenele ochii) sau (intranz.) a stringe din sprincene din ochi = a lua o infatzishare posomorita; ashi incretzi fruntea (sau sprincenele) cu incruntare; a se incrunta a se posomori. Nutzi stringe fruntea k nu ma sperii. DAVIDOGLU M. 20. Decebal ishi stringe sprincenilencruntate Priveshte incodata spre scumpa lui cetate Scruteaza nesfirshitul iubitei sale tzari Ce ardenflacarata din zari shi pinan zari. EFTIMIU I. 145. Tea cuprins necaz deodata SHi din ochi cu ciuda stringi. COSHBUC P. I 219. Ashi stringe pumnii = ashi incleshta pumnii in semn de minie. Georgen munte pumniishi stringe. Buza cruntan dintzi o mushca SHi de multa ciuda plinge. COSHBUC P. I 62. (Intranz.) A stringe din umeri = a ridica din umeri in semn de dispretz nepasare nehotarire nedumerire. Sabina strinse din umeri la acest refuz. C. PETRESCU C. V. 116. HarapAlb shi cu ai sai au inceput a stringe din umere nepricepinduse cei de facut. CREANGA P. 263. Le privesc strimbinduse shi stringind din umeri. NEGRUZZI S. I 37. 5. Tranz. A aduna laolalta marginile faldurile unui obiect (de pinza); a infashura a indoi a impaturi. O gaseshte in sala stringind sul covorul. BASSARABESCU S. N. 17. Stringetzi pinzele k se pre clatina corabia! Mergi de te razama deun catarg! ALECSANDRI T. I 330. Naframa nu se duce asha ci se stringe binishor shi se pune sub briu ori in sin. SHEZ. I 89. ◊ (Prin analogie) [Pasarile calatoare] se abat in shesuri la asfintzit de soare Stringind ale lor aripi cazute de lung zbor. ALECSANDRI O. 75. (Fig.) Apoi inchipuirea ishi stringea sa aripa; Tablourile toate se shterg dispar incet. ALECSANDRI O. 166. ◊ Refl. (In expr.) A i se stringe (cuiva) funia la par se spune cind cineva ajunge intro situatzie fara ieshire (in special cind i se apropie moartea). Faca moartea ce va voi cu mine caci vad eu bine k mi sa strins funia la par; incep a slabi vazind cu ochii. CREANGA P. 320. ♦ Refl. (Despre fire textile tzesaturi etc.) Ashi reduce volumul sau lungimea; a se strimta a intra (la spalat). 6. Refl. (Despre fiintze) A se ghemui a se zgirci ashi contracta trupul (mai ales din cauza frigului). Streinul sa strins linga soba shi a ramas timp indelung pe scaun cu obrajii in palme cu coatele pe genunchi. C. PETRESCU A. 290. Fiecare sa strins mai mult in patul lui cald incolacindushi trupul ferinduse de ceva rece. SAHIA N. 118. Sa strins de spaima toata linga pom. COSHBUC P. I 253. Din ce in ce mai mult crivatzul se intetzea shi frigul ma patrundea; mam strins cit mam strins dar daca am vazut sham vazut mam dat jos. GHICA S. A. 96. (Tranz.) Ishi stringe Florea capul intre umeri shi tace. GALAN Z. R. 61. Pe urma ishi stringea genunchii la gura shi raminea asha. SAHIA N. 115. ◊ Expr. A se stringe in sine = a deveni putzin comunicativ a se inchide in sine. In ceasurile de odihna Cocor shedea uneori tacut shi se stringea in sine. SADOVEANU M. C. 114. A i se stringe (sau tranz. stringe cuiva) inima (sau rar sufletul) = a simtzi (sau a face pe cineva sa simta) o nelinishte o ingrijorare o teama. Iniman piept mi se stringe: Prin cringul cel desfrunzit De chiciura albanflorit Crivatzul shuiera... plinge. MACEDONSKI O. I 17. Ele pling shi mi se stringe Inima cum stau shiascult COSHBUC P. I 263. Un sentiment de groaza... i stringea inima. VLAHUTZA la TDRG. Sa iubeasca ideea aceasta i stringea adesea inima. Cum ar fi shtiut el sa iubeasca! EMINESCU N. 36. Bucuria uimirea i stringea sufletul. id. ib. 48. II. 1. Tranz. A aduna lucruri cazute risipite (pentru a le pune laolalta a face o gramada a le asheza la pastrare etc.). Chiaburul continua sa stringa semintzele inspaimintat de tacerea brigadierului. MIHALE O. 494. Un teanc de dosare se pravali shi curse imprashtiinduse pina sub picioarele colonelului. Furierul se repezi vertiginos shi incepu sa le stringa. SAHIA N. 81. De ziua numelui in dar Primise roze Anishoara... Lea strins frumos intrun pahar. IOSIF PATR. 43. ◊ Fig. Cu amindoua miinile Toto stringea felicitari calduroase de la bunii sai prieteni. MIRONESCU S. A. 109. Nu mii ciuda k teai dus Mii ciuda k nu miai spus Cu dragostea ceai facut. Am strinso manunchin mina SHiam zvirlitontro gradina. SHEZ. I 48. ♦ (Cu complementul «recolta» sau un echivalent al acesteia) A culege. Crezi tu k vom putea noi singuri secera shi stringe atita amar de griu? CREANGA P. 155. Tocmai acum cind e timpul de strins pinea de pe cimp sa o lase k sa putrezeasca pentru ce? ALECSANDRI T. I 249. ◊ Refl. pas. Catra toamna cind se stringe de pe cimp ei au adunat... de la fiecare om... SHEZ. I 261. ♦ A culege a aduna spre a face provizii. Sa stringem nishte tirshuri shi sa facem toata noaptea foc sa fuga tzintzarii. CREANGA P. 129. Mai intii sau abatut pe la copaciul cocos din care shau luat citeva poame de mincare apoi mergind la tzarmurile marii shau strins shi ceva stridii. DRAGHICI R. 60. De la copacul cazut totzi alearga lemne sa stringa. ♦ Refl. A se aduna. Dar pin’ ce sor stringe nourii vremii rele shior tzine sfat mormaind din tunete shi clipind din fulgere noi ajungem. SADOVEANU N. P. 127. ♦ Refl. (Despre lapte) A se inchega a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care contzin lichide) A inghetza a se solidifica. Peste zi incepuse un vint rece shi noroiul se invirtosha stringinduse de frig incit incet incet se facuse tare k fierul. GHICA S. A. 96. 2. Tranz. (Cu privire la bani avutzii) A pune deoparte; a agonisi a acumula a economisi. Nam decit atita cit imi trebuie k sa platesc corabia... SHi cu ce greutatzi fratzioare am putut sa string shi atita lucru! GALACTION O. I 84. Pe Buzeshti mosh Gheorghe are toata vremea sashi vie in fire shi sa cate mai de aproape de mersul tramvaiului. Bune parale trebuie sa stringa ishtia cu tramvaiele. SP. POPESCU M. G. 54. Stringe bani albi pentru zile negre (= fii econom). ◊ Absol. [Boierii] string string... shi la saracime nu se mai gindesc. SP. POPESCU M. G. 55. ♦ A aduna (prin colecta); a colecta. Muncitorii din comuna au strins bani prin autoimpunere shi au cumparat sirma shi aparatele trebuitoare pentru instalarea retzelei [electrice]. SCINTEIA 1953 nr. 2821. ♦ A percepe a incasa. A stringe birurile. ▭ Se vorbi apoi shi de chipul da impune shi da stringe dajdiile. BALCESCU O. II 35. 3. Refl. (Despre un numar de fiintze) A veni a sosi; (in special) a se aduna (la un loc imprejurul cuiva etc.); a se intruni. In jurul coroanei la picioarele tronului se stringeau neimpacatzi shi hotaritzi totzi dushmanii poporului. COCEA P. 29. SHi dupa ceam ieshit cu mare greu din apa shi mam pus pe mal tziinduma cu miinile de inima baietzii sau strins ciotca imprejurul mieu. CREANGA A. 61. La Nicopole vazutai cite tabere sau strins K sa steie inaintemi k shi zidul neinvins. EMINESCU O. I 147. Vintul cind a bate Prin elea razbate SHoile sor stringe Pe mine mor plinge Cu lacrimi de singe. ALECSANDRI P. P. 2. (Expr.) A se stringe (acasa) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar a sta acasa a se face om ashezat. Spune domnului sa se stringa de pe drumuri k sa nu sentoarca shi biruitor shi biruit. DELAVRANCEA O. II 203. Intorcinduse la palaturile tatalui sau socotea k acum sa sfirshit; are sa se stringa dupa drumuri. ISPIRESCU L. 367. ◊ Tranz. [Tinerii] dau bucium shi zvoana spre departari Sashi stringa tovarashi de rodnica munca. DESHLIU G. 28. Am plecat trimeasan lume Oaspetzii sai string. COSHBUC P. II 33. (Expr.) A stringe dumnezeu (sau moartea) pe cineva (la sine) = a muri. Acolo shia petrecut zilele cu barbatul ei Ionitza Craciun care la strins dumnezeu acum vreo zece ani. REBREANU R. I 149. Pacat k moartea ni la strins K drag lea fost el tuturora. PAUNPINCIO P. 56. Dumnezeu stringind la sine pe scumpa lui sotzie el de atunci k mai ba sashi puie cap sanatos sub evanghelie. GANE N. III 163. A nushi (mai) stringe picioarele (de pe drumuri) = a nu (mai) inceta hoinareala a hoinari intruna. Umbla din casa in casa shi din coliba in coliba shi nushi strinse picioarele dupa drum pina ce nu gasi prin apropiere de palat o cucoana batrina shi vaduva care avea drept orice avere o casutza mica shi o singura fata. POPESCU B. III 80. Cit era ziulica de mare nushi mai stringea picioarele; dintro parte venea shin alta se ducea. CREANGA P. 284. (Glumetz parafrazind expresia) Mai bine ogoieshtete oleaca shi mai stringetzi buzishoarele acasa. CREANGA P. 253. ♦ A se ingramadi a se imbulzi. Uzi leoarca shi rebegitzi de frig... se stringeau se inghesuiau unul intraltul k sa se incalzeasca. VLAHUTZA O. A. 136. 4. Tranz. A lua shi a pune la loc a pune bine; a asheza in ordine. Stringe cartzile de pe masa. Stringe tacimurile. ▭ Astazi nu mai era chip de lucrat in pamintul ud shi lipicios. Incepura sa stringa roaba shi ciurul la loc ascuns. C. PETRESCU R. DR. 62. Sa le dai ravashul meu sal ceteasca shi sal stringa k la intoarcerea me sa gasasc toate scrisorile mele k sa nu uit ce am vazut. KOGALNICEANU S. 6. Cum mergea e gindind shi uitinduse pe jos vede o nuca. Se pleca o lua o strinse shi sara cind se intoarse de la tirg o dadu fetei sale. SHEZ. V 65. Pe negrul incalica Arc sageata ishi stringea SHinapoi k sentorcea. TEODORESCU P. P. 81. ◊ Expr. A stringe masa v. masa. A stringe prin casa (prin odaie prin camera) = a deretica a face ordine. Forme gramaticale: perf. s. strinsei part. strins.

string ins a ínge v. tr. (lat stringĕre a stringe it. stringere strignere pv. estrenher fr. étreindre sp. estreñir). Apes din toate partzile asha in cit sa se micshoreze: ursu la strins in bratze shi la inadushit asasinu la strins cu minile (cu funia) de git a stringe sacu la gura. Fac maĭ strimt retrag micshorez (indoind infashurind impachetind): a stringe un latz picĭoarele aripile pinzele corabiiĭ catrafusele o scrisoare in patru (fig.) pretentiunile (a le restringe). Pun la un loc adun gramadesc: a stringe grinele de pe cimp a stringe armata. Adun economisesc: a stringe banĭ albĭ pentru zile negre. Percep incasez: a stringe birurile. Adun convoc reunesc: ĭa strins pe totĭ shi lea spus. Pun la loc cum a fost rechem: a stringe patu (saŭ ashternutu) haĭnele misa (dupa ceaĭ mincat) atzĭ stringe trupele (dupa batalie). A stringe cuĭva mina al saluta (aĭ felicita saŭ aĭ multzami) stringinduŭ mina. A stringe friu a tzinea calu maĭ din scurt a nul lasa in voĭe. A te stringe gheata a simtzi durere din cauza ghetelor prea strimte. Fiecare shtie undel stringe gheata fiecareshĭ shtie nevoile luĭ. A stringe cu usha a prinde asha in cit sa nu poata nega. A tzĭ se stringe inima (de intristare) a te intrista adinc.

strange (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. strang perf. s. 1 sg. stranséi 1 pl. stranseram; part. strans

strange vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. strang perf. s. 1 sg. stranséi 1 pl. stranseram; part. strans

strang.

STRANGE vb. I. 1. v. lega. 2. v. incinge. 3. v. presa. 4. v. inshuruba. 5. v. incleshta. 6. v. imbratzisha. 7. v. impaturi. 8. v. contracta. 9. v. chirci. 10. v. apropia. 11. v. intra. 12. v. intari. II. 1. v. acumula. 2. v. tezauriza. 3. v. economisi. 4. v. aduna. 5. v. convoca. 6. v. recolta. 7. v. colecta. 8. v. percepe. 9. v. ridica. 10. v. deretica. 11. a (se) aduna a (se) inmanunchea a (se) reuni. (SHia ~ versurile in volum.) 12. a aduna a colectziona a culege. (~ folclor pe teren.)

STRANGE vb. v. canoni cazni chinui coagula constrange depozita face fortza inchega inghetza inmagazina munci obliga prinde schingiui scurge sili solidifica stoca tortura trudi.

A (se) strange ≠ a (se) desface a (se) imprashtia a (se) intinde a (se) rasfira

A strange ≠ a risipi

stringe vb. v. CANONI. CAZNI. CHINUI. COAGULA. CONSTRINGE. DEPOZITA. FACE. FORTZA. INCHEGA. INGHETZA. INMAGAZINA. MUNCI. OBLIGA. PRINDE. SCHINGIUI. SCURGE. SILI. SOLIDIFICA. STOCA. TORTURA. TRUDI.

STRINGE vb. I. 1. a lega. (A ~ opincile cu nojitzele.) 2. a incinge a infashura. (Un briu i ~ mijlocul.) 3. a apasa a comprima a presa (inv. shi pop.) a pasa. (~ piesa cu ajutorul...) 4. a inshuruba (pop.) a shurubui (reg.) a shurubi. (A ~ piulitza.) 5. a incleshta. (~ dintzii pumnii.) 6. a imbratzisha. (A ~so la piept.) 7. a impaturi a indoi a plia (pop.) a paturi. (A ~ o coala de hirtie.) 8. a (se) contracta a (se) retracta a (se) zgirci. (Un tzesut care se ~.) 9. a se chirci a se contracta a se ghemui a se inchirci a se zgirci (pop.) a se ciuciuli a se stirci (reg.) a se timbushi (Olt. Ban. shi Transilv.) a se zguli. (Sa ~ de durere.) 10. a apropia. (~tzi picioarele!) 11. a intra a se strimta. (Pinza sa ~ la apa.) 12. a (se) consolida a (se) intari (fig.) a (se) cimenta. (Au ~ relatziile de prietenie.) II. 1. a (se) acumula a (se) aduna a (se) concentra a (se) inmagazina. (A ~ o mare cantitate de energie.) 2. a acumula a aduna a tezauriza. (~ moneda valuta.) 3. a acumula a aduna a agonisi a economisi a face (pop.) a chivernisi (reg.) a prishtipi a ragadui a sclipui (Transilv.) a mirui (Olt. shi Munt.) a scofeli (Ban.) a staci (Transilv. shi Maram.) a shporoli (prin Maram.) a zorobi (fig.) a prasi. (A ~ o adevarata avere.) 4. a (se) aduna a (se) intruni a (se) reuni (reg.) a (se) introloca a (se) sobori (Olt. shi Munt.) a (se) inchelba a (se) inchelbara. (Sau ~ cu totzii.) 5. a aduna a convoca a intruni a reuni. (Ia ~ pe totzi.) 6. a aduna a culege a recolta (Transilv.) a sureti. (Au ~ produsele cimpului.) 7. a aduna a colecta. (~ laptele din sat.) 8. a incasa a percepe. (A ~ impozitele.) 9. a culege a ridica. (~ o hirtie de jos.) 10. a curatza a deretica a scutura (inv. shi reg.) a griji (reg.) a rindui (prin Bucov.) a cioroboti (Transilv.) a cishtiga (Ban. shi Transilv.) a orindui (Transilv.) a tagashi (Transilv. shi Maram.) a ticazui (Transilv.) a tistali. (A ~ prin casa de sarbatori.) 11. a (se) aduna a (se) inmanunchea a (se) reuni. (SHia ~ versurile in volum.) 12. a aduna a colectziona a culege. (~ folclor pe teren.)

stringe (string strins) vb. 1. A strimta a ingusta. 2. A inchide a recupera a indesa. 3. A imbratzisha a lua in bratze. 4. A ramine prea mic un obiect de imbracaminte. 5. A pe urmele cuiva. 6. A comprima a concentra. 7. A incuia a inchide. 8. A face clai a asheza laolalta. 9. A culege a recolta. 10. A economisi a pune bine. 11. A orindui a pune la loc. 12. (Refl.) A se micshora. Mr. stringu strinshu strimptu strindzire megl. string strinsh strins. Lat. strĭngĕre (Pushcariu 1661; REW 8315) cf. vegl. strengar it. stringere prov. estrenher fr. étreindre cat. estrenyer sp. estreñir alb. strëngoń (Philippide II 655). Der. astringe vb. (a aduna a culege) inv. shi Banat Trans. cu a protetic sau direct din lat. astringĕre (DAR); strins s. n. (o anumita boala de copii probabil crampe colica; recolta cules); strinsatura s. f. (stringere apasare); strinsoare (var. inv. strinsoare) s. f. (stringere; inv. recolta; inv. bogatzie avere; inv. dificultate ingradire; inv. cazna tortura; inv. necaz); strinsura s. f. (actziunea de a stringe; recolta; avere bogatzie; adunare multzime; inv. armata improvizata cu oameni neinstruitzi); strinsa s. f. (inv. bogatzie avere); stringator adj. (econom care agoniseshte; adunator; culegator); constringe vb. (a sili a obliga) traducere din fr. contraindre; restringe vb. (a reduce) traducere din fr. restreindre.

a ieshi la strans daruri expr. (intl.) a ieshi la furat.

a strange / a aduna (pe cineva) de pe drumuri expr. a oferi unei persoane cu o stare materiala precara mijloace de trai decent.

a strange (pe cineva) cu usha expr. 1. a sili (pe cineva) sa faca ceva. 2. a obliga (pe cineva) sa recunoasca ceva.

a strange (pe cineva) in cleshte / in balamale expr. v. a strange cu usha.

a strange bani la ciorap expr. a face economii.

a strange de coaie (pe cineva) expr. (vulg.) v. a strange cu usha (pe cineva).

a strange masa expr. (intl.) a disparea a se ascunde.

a strange shurubul expr. a intrebuintza mijloacele de constrangere a inaspri regimul (impotriva cuiva).

al strange anatomia expr. a fi bolnav.

al strange Dumnezeu de pe pamant expr. (pop.) a muri.

al strange fatza expr. (adol. iron.) a fi urat.