2 definiții pentru slăbuleac
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
slăbuleac a [At: ALR I, 1 156/255 / Pl: ? / E: ns cf slăbulean] (Reg; șhp; d. ființe; pex, d. corpul lor sau d. părți ale acestuia; îoc grăsuț) 1-8 Slăbuț (1-8).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
slăbuleác adj. m. (reg.; despre oameni sau animale, despre corpul lor) slăbuț, firav, gingaș, plăpând.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: slăbuleac
slăbuleac substantiv masculin
| substantiv masculin (M37) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)