SHÁSE num. card. Numar avand in numaratoare locul intre cinci shi shapte shi care se indica prin cifra 6 sau VI. ◊ (Adjectival) SHase vagoane. ◊ (Substantivat) Scrie un shase. (Cu valoare de num. ord.) Etajul shase. (in componentza numeralului adverbial corespunzator) Repeta de shase ori. (in componentza numeralului multiplicativ corespunzator) De shase ori pe atata. ◊ (In componentza numeralului distributiv corespunzator) Le ofera cate shase cartzi. [Var.: shése num. card.] Lat. *sess (= sex).

shase [At: (cca 15501600) GCR I 9/13 / V: (reg) ~sa (irg) shea~ (pop) shese / E: ml sex] 1 nc Numar care in numaratoare are locul intre cinci shi shapte. 23 sm a (Semn grafic) care reprezinta numarul shase (1). 4 nc (Precedat de pp „de” shi urmat de „ori”) Intra in componentza numeralului adverbial corespunzator (De shase ori). 5 nc (Precedat de pp „de” shi urmat de „ori”) Intra in componentza numeralului multiplicativ corespunzator Si: inshesit (De shase ori pe atata.). 6 nc (Precedat de „cate”) Intra in componentza numeralului distributiv corespunzator (Le da cate shase paini.). 7 nc (Pop; ie) Doua shi cu trei fac ~ Se spune la lucruri nepotrivite. 8 sm Nota shase (1). 9 SHesar. 10 sn (Rar) Echipa de volei sau de gimnastica alcatuita din shase (1) persoane. 1112 sn i (Rep; arg) SHest² (12).

SHÁSE num. card. Numar avand in numaratoare locul intre cinci shi shapte shi care se indica prin cifra 6 sau VI. ◊ (Adjectival) SHase vagoane. ◊ (Substantivat) Scrie un shase. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul shase. (In componentza numeralului adverbial corespunzator) Repeta de shase ori. ◊ (In componentza numeralului multiplicativ corespunzator) De shase ori pe atata. (In componentza numeralului distributiv corespunzator) Le ofera cate shase cartzi. [Var.: shése num. card.] Lat. *sess (= sex).

SHÁSE num. card. Numarul care in numaratoare are locul intre cinci shi shapte. SHase shi cu shase fac doisprezece. ◊ (Adjectival) Locomotiva... tragea incet shase vagoane. DUMITRIU N. 5. Agapia aducea shase razashi fruntashii celor doua sate. SADOVEANU N. P. 192. ◊ (Indicind ora) In camera era frig shi intunerec. Se facuse ceasurile shase. REBREANU R. I 62. (Eliptic) Unde ai fost martzi la shase? Trebuie satzi aduci aminte. BARANGA I. 188. Dimineatza cu trenul de shase Alexandru Vardaru shi Radu Comsha urmau sa plece. C. PETRESCU I. I 20. ◊ (Familiar cu valoare de num. ord.) SHi multe inca nu sar intimpla Colo prin orizontul shase sau shapte Unde noaptea e ziua shi amiaza e noapte. DESHLIU G. 46. ♦ (Substantivat) a) Cifra care marcheaza acest numar.Scriu un shase pe tabla. b) Cartea de joc zarul etc. marcate cu acest numar de puncte. Am un shase de caro. Varianta: shése (SBIERA P. 319 SHEZ. II 64 JARNÍKBIRSEANU D. 266) num. card.

SHÁSE¹ num. card. Cinci plus unu. ~ mese. /<lat. sex

SHÁSE² m. 1) Numar constand din shase unitatzi. Impartzitzi ~ la doi. 2) Cifra 6 sau VI. 3) Obiect marcat cu aceasta cifra. /<lat. sex

shase num. de doua ori trei. [Mold. Tr. shese = lat. SEX (influentzat de SEPTEM)].

sháse num. cardinal (lat. sĕx pop. *sess shi [infl. de cinque *septe] *sesse; vgr. ῾ex scr. shash got. saihs germ. sex; it. sei fr. six pv. sp. pg. seis). Vest. Cincĭ plus unu saŭ de doŭa orĭ treĭ. S. m. Numaru saŭ cifra 6: un 6 doĭ 6 saŭ doĭ de 6. In est lit. shese pop. shasi.

shasa nc vz shase

shese nc vz shase

shese num. Mold. Tr. V. shase.

shése V. shase.

+shase¹ (cifra; nota) s. m. art. shasele; pl. shase (A scris din gresheala doi de shase. La teze a luat doi de shase.)

sháse num.; 6/VI

sháse num.

shase

SHÁSE interj. v. atentzie.

SHÁSE s. shesar. (Un ~ de trefla.)

shase interj. v. ATENTZIE.

SHASE s. shesar. (Un ~ de trefla.)

SHÁSE num. card. ~ 2. (Argou cu valoare de interjectzie) Atentzie! alerta! (din lat. sex; cf. fr. vingtdeux = atentzie! shi rom. zexe)

sháse num. 1. Numarul de dupa cinci. 2. (Arg.) Atentzie ai grija! Var. Mold. shese. Mr. shase megl. shasi istr. shǫse. Lat. sex (Tiktin ZRPh. XII 456; Pushcariu 1529; REW 7885; Pascu Arhiva XV 447) cf. it. sei (v. mil. sexe) prov. sieis fr. six cat. sis sp. port. seis. Fonetismul este greu de explicat. E final se considera de obicei analogic k in cinque septem; dar exista shi posibilitatea unui e epentetic comun in gr. din Italia de Sud (cf. Kapsmann Byz. Z. XLVI). In compunere shase se reduce de obicei la shai (shaisprezece shaizeci in loc de shasesprezece sashezeci care nu se folosesc). Acest rezultat a fost considerat identic cu cel din it. (Tiktin) sau produs prin analogie cu doisprezece treisprezece (Pushcariu) sau k rezultat normal a lui sex (Pascu). Pare mai curind efectul unei disimilari: shesesprezece › *shaesprezece datorat repeziciunii cu care se numara k in patrusprezece < paisprezece (unde disimilarea se produce intre tr shi pr cf. patruzeci care nu are forma abreviata) k shi in limbajul familiar din Munt. treispece paispce cinspce etc. In fine uzul argotic este greu de explicat dar cf. fr. vingtdeux „atentzie la” shi rom. zexe „ei ashi!” din germ. sechs „shase”. Pentru aceasta der. cf. Iordan BL VI 170 (dupa Vasiliu de la shest v. aici). Der. shesime s. f. (a shasea parte).

Grupul celor shase grupare reunind shase tineri compozitori francezi in jurul compozitorului de generatzie mai varstnica Erik Satie (18661925). A luat nashtere in 1918 (dupa primul razboi mondial) in urma reprezentatziilor din 1917 de la Baletele ruse* cu baletul Parade (realizat de: Jean Cocteau libretul; Pablo Picasso decorurile shi costumele; Massine coregrafia; Erik Satie muzica) care au provocat scandaluri teribile atragand artishtii tineri de partea noutatzilor surprinzatoare care rupeau in mod deliberat cu ceea ce fusese pana atunci expresie sensibila (Debussy Ravel) aducand un aer proaspat naiv provocator introducand cu dezinvoltura „licentza muzicala”. Astfel muzica se apropia de revelatzia artelor produsa de Apollinaire shi Picasso. Cei shase tineri compozitori se numeau: Georges Auric Louis Durey Arthur Honegger Germaine Tailleferre Darius Milhaud shi Francis Poulenc. La inceput au fost cunoscutzi sub denumirea de Nouveaux jeunes shi ishi prezentau ideile novatoare shi muzica in cadrul „intalnirilor muzicale de la VieuxColombier” a lui Jacques Cocteau organizate de cantareatza Jane Bathori (descoperitoare de noi talente). Personalitatzile lor erau foarte diverse k shi gusturile estetica shi muzica insashi. TZelul insa comun: de a scapa din inchisoarea impresionismului* shi a unor desfashurari postwagneriene militand pentru o muzica descatushata de vechile idei orientata pe de alta parte spre restaurarea sentimentului clasic (in special al celui fr.) iar pe de alta parte spre exaltarea realului. Jean Cocteau este acela care la Le coq et l’arlequin scrie manifestul acestei orientari revolutzionare muzicale shi artistice. Numele de g. apare pentru prima data in articolul Les cinq Russes les Six Français et M. Erik Satie semnat de un redactor muzical al ziarului Comoedia. Grupul insa se destrama curand. Lucrarea care le reuneshte numele intro creatzie comuna este Les mariés de la Tour Eiffel (Jean Cocteau libretul; Jean Hugo decorurile shi costumele; Georges Auric a compus Uvertura; Francis Poulenc discursurile generalului; Germaine Tailleferre un duadrille; Darius Milhaud un marsh nuptzial; Arthur Honegger un marsh funebru). Deshi nu reprezinta cu fidelitate spiritul g. lucrarea degaja totushi un aer de familie o tineretze a unei epoci o extraordinara daruire catre mishcare pe un ton primitiv naiv amabil shi turbulent. El se mai intalneshte in lucrarile lui G. Auric ale lui Fr. Poulenc (scrise intre 19181925) in opera Le boeuf sur le toit de D. Milhaud dar mai ales in muzica lui E. Satie care desemneaza o „epoca de intoarcere la simplitate” la o estetica de cautare a puritatzii esentziale.

GRUPUL CELOR SHASE grupare fundata in 1918 de compozitorii francezi G. Auric A. Honegger D. Milhaud F. Poulenc L. Durey shi G. Tailleferre cu caracter antitraditzionalist promovand innoirea limbajului muzical prin reinstaurarea unui spirit clasic de esentza franceza shi prin sinceritatea shi puritatea expresiei. Gruparea a jucat un rol important in dezvoltarea artei moderne franceze.

shase! interj. atentzie! pazea!

a sta de shase / de shest expr. (intl.) a sta la panda pentru a observa in timp util aparitzia unei persoane inoportune.

a tzine de shase expr. a sta la panda pentru a preveni aparitzia inopinata a unei persoane nedorite.

NOTA SHASE noua cu coadan sus nouantors umflat.

shaseshase interj. v. shase!