opțiuni
  • info

13 definiții pentru sesterț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SESTÉRȚ, sesterți, s. m. Monedă romană de argint, mai târziu de bronz, subdiviziune a dinarului. [Var.: (înv.) sestérțiu s. n.] – Din lat. sestertius.

SESTÉRȚ, sesterți, s. m. Monedă romană de argint, mai târziu de bronz, subdiviziune a dinarului. [Var.: (înv.) sestérțiu s. n.] – Din lat. sestertius.

sesterț sm, (rar) sn [At: PROT.-POP. N. D. / V: ~iu sn / Pl: ~i sm și (rar) ~e sn / E: lat sestertius] Monedă romană de argint sau (mai târziu) de bronz, subdiviziune a dinarului, care valora doi ași și jumătate.

SESTÉRȚ, sesterți, s. m. (Și în forma sesterțiu) Monedă romană de aramă. Îi producea un venit anual de 60000 sesterții, adică, pe banii de acum, 12000 lei noi. ODOBESCU, S. III 26. Pe-o mie de sesterții sînt gata să ți-l vînd. ALECSANDRI, T. II 246. – Variantă: sestérțiu s. m.

SESTÉRȚ s.m. Monedă de argint la romani, având valoarea de aproximativ un sfert de dinar. [Var. sesterțiu s.m. / cf. lat. sestertius, fr. sesterce].

SESTÉRȚ s. m. monedă (de argint) la romani, de aproximativ un sfert de dinar. (< lat. sestertius)

SESTÉRȚIU s. n. v. sesterț.

SESTÉRȚIU s. n. v. sesterț.

sesterțiu sn vz sesterț

SESTÉRȚIU s. m. v. sesterț.

SESTÉRȚIU s.m. v. sesterț.

sesterțiu n. monedă romană în valoare cam de 30 de centime.

*sestérțiŭ și ob. -érț m. (lat. sestertius). O mică monetă de argint care valora un sfert de dinar saŭ 2 așĭ și jumătate saŭ vre-o 20 și ceva de banĭ la vechiĭ Romanĭ. Marele sesterț (lat. sestertium, care e un gen. pl. îld. mille sestertiorum saŭ sestertium, care, uzitat singur, a fost considerat ca un n. sing.), o monetă de socoteală care valora 1000 de sesterțiĭ. – Sesterțiŭ (declinat ca propriŭ) face pl. -țiĭ, art. -țiiĭ, ĭar sesterț, pl. -țĭ, art. -țiĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sestérț s. m., pl. sestérți

sestérț s. m., pl. sestérți

Intrare: sesterț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sesterț
  • sesterțul
  • sesterțu‑
plural
  • sesterți
  • sesterții
genitiv-dativ singular
  • sesterț
  • sesterțului
plural
  • sesterți
  • sesterților
vocativ singular —
plural —
sesterțiu substantiv masculin
substantiv masculin (M71)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sesterțiu
  • sesterțiul
  • sesterțiu‑
plural
  • sesterți
  • sesterții
genitiv-dativ singular
  • sesterțiu
  • sesterțiului
plural
  • sesterți
  • sesterților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sesterț, sesterțisubstantiv masculin

  • 1. Monedă romană de argint, mai târziu de bronz, subdiviziune a dinarului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Îi producea un venit anual de 60000 sesterții, adică, pe banii de acum, 12000 lei noi. ODOBESCU, S. III 26. DLRLC
    • format_quote Pe-o mie de sesterții sînt gata să ți-l vînd. ALECSANDRI, T. II 246. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.