2 definiții pentru scuturățel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scuturățel, ~țică [At: BARONZI, L. 119 / Pl: ~ei, ~e / E: scuturat + -el] 1 a (Fam; d. oameni) Scuturat2 (4). 2 sf (Reg) Soi de strugure nedefinit mai îndeaproape.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scuturățél, scuturățícă, adj., s.f. 1. (adj.; pop. și fam.; despre oameni) prezentabil; care este destul de educat, instruit, cizelat; scuturat, spălat, spălățel, curățel. 2. (s.f.; reg.) soi de struguri.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: scuturățel
scuturățel adjectiv
| adjectiv (A70) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)