SACRIFÍCIU sacrificii s. n. 1. Renuntzare voluntara la ceva (pretzios sau considerat k atare) pentru binele sau in folosul cuiva sau a ceva; jertfa. ♦ Jertfire de sine (din devotament din abnegatzie). ◊ Echipa de sacrificiu = grup de oameni care infrunta o mare primejdie k sa indeplineasca o misiune o datorie. 2. Manifestare religioasa rituala realizata de catre preotzi in numele credincioshilor shi exprimand prin ofrande sperantza atragerii sau imblanzirii zeilor nefavorabili; jertfa. Din fr. sacrifice lat. sacrificium.

sacrificiu sn [At: LB / V: (inv) ~itzie sf ~itziu / Pl: ~i (inv) ~ri ~ie ~ice / E: lat sacrificium fr sacrifice] 1 Ofranda rituala adusa unei divinitatzi facuta cu o anumita ceremonie in cadrul careia este jertfita (pe altar) o fiintza (vie). Si: jertfa (nob) oblatziune. 2 Renuntzare sau privatziune voluntara sau impusa de ordin material pentru binele sau in intresul cuiva sau a ceva Si: jertfa. 3 (Spc) Jertfa de sine. 4 (Is) Echipa de ~ Grup de oameni care infrunta o mare primejdie pentru a aduce la indeplinire o sarcina primita ori asumata. 5 (Ila) De ~ Care se sacrifica (3). corectata

SACRIFÍCIU sacrificii s. n. 1. Renuntzare voluntara la ceva (pretzios sau considerat k atare) pentru binele sau in interesul cuiva sau a ceva; jertfa. ♦ Jertfire de sine (din devotament din abnegatzie). ◊ Echipa de sacrificiu = grup de oameni care infrunta o mare primejdie k sa indeplineasca o misiune o datorie. 2. Ofranda rituala adusa unei divinitatzi in cadrul careia se jertfeshte o fiintza; jertfa. Din fr. sacrifice lat. sacrificium.

SACRIFÍCIU sacrificii s. n. 1. Renuntzare voluntara la ceva pentru binele sau in interesul altcuiva; jertfa. Lupta pentru ridicarea poporului nostru din bezna shi ticaloshia in care a fost tirit va fi o lupta foarte grea va cere sacrificii. CAMIL PETRESCU O. I 254. Cit il iubesc sacrificiul convingerilor mele shtiintzifice marturisesc k nu il pot face. CARAGIALE O. VII 232. ◊ Curba de sacrificiu v. curba. Echipa de sacrificiu = grup de oameni care infrunta orice primejdie pentru a aduce ceva la indeplinire. 2. Efort facut in vederea realizarii unui scop. Sacrificii pentru culturalizarea poporului. Pl. shi: (invechit) sacrificiuri (ALECSANDRI S. 18).

SACRIFÍCIU s.n. 1. Jertfa adusa unei divinitatzi. ♦ Renuntzare benevola la ceva in interesul cuiva. 2. Efort cheltuiala facuta in vederea unui scop oarecare. [Pron. ciu pl. i iuri. / cf. lat. sacrificium < sacrum ofranda adusa divinitatzii facere a face it. sacrificio].

SACRIFÍCIU s. n. 1. jertfa adusa unei divinitatzi. 2. renuntzare benevola la ceva in interesul cuiva. 3. efort cheltuiala facuta in vederea unui scop oarecare. (< fr. sacrifice lat. sacrificium)

SACRIFÍCIU ~i f. 1) Renuntzare voluntara la un lucru scump in folosul cuiva sau pentru realizarea unui scop; jertfa. 2) Ofranda adusa divinitatzii dupa un anumit ritual. [Sil. sacrificiu] /<lat. sacrificium fr. sacrifice

sacrificiu n. jertfa.

* sacrificíŭ n. (lat. sacrificium. V. arti shi edificiŭ). Jertfa victima oferita zeilor. Fig. Renuntzare la foloase (la avere) la cheltuĭelĭ marĭ p. un scop: patria itzĭ cere acest sacrificiŭ tzara face marĭ sacrificiĭ pentru shcoala shi armata.

sacrifitzie sf vz sacrificiu

sacrifitziu sn vz sacrificiu

SACRIFÍTZIU s. n. v. sacrificiu.

sacrifíciu (sacri) [ciu pron. cĭu] s. n. art. sacrifíciul; pl. sacrifícii art. sacrifíciile (cii)

sacrifíciu s. n. (sil. cri) [ciu pron. ciu] art. sacrifíciul; pl. sacrifícii art. sacrifíciile (sil. cii)

sacrificiu

sacrificiu cii.

SACRIFÍCIU s. 1. v. ofranda. 2. jertfa jertfire sacrificare (fig.) pretz. (Cu ~ul vietzii sale.) 3. jertfa sange. (SHiau dobandit libertatea prin ~.) 4. jertfa. (A facut mari ~i pentru ashi atinge scopul.)

SACRIFICIU s. 1. (BIS.) dar jertfa ofranda prinos (inv.) arse (pl.) oblatziune plocon. (~ adus divinitatzii.) 2. jertfa jertfire sacrificare (fig.) pretz. (Cu ~ vietzii sale.) 3. jertfa singe. (SHiau dobindit libertatea prin ~.) 4. jertfa. (A facut mari ~ pentru ashi atinge scopul.)