2 definiții pentru răzmânca
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
răzmânca vrr [At: NOVACOVICIU, C. B. I, 19 / Pzi: răzmănânc / E: răz- + mânca] (Ban) 1 A se dușmăni. 2 A-și face rău unul altuia.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
răzmâncá, răzmănânc, vb. I (reg.) a dușmăni, a face rău altuia.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: răzmânca
| verb (V11) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)