8 definiții pentru riflu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RÍFLU, rifluri, s. n. Șanț de riflură. – Din germ. Riffel.
RÍFLU, rifluri, s. n. Șanț de riflură. – Din germ. Riffel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
riflu sn [At: MDT / Pl: ~uri / E: ger Rifflel] Șanț de riflură.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RÍFLU s.n. Șanț de riflură. [< germ. Riffel].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RÍFLU s. n. șanț de riflură. (< germ. riffel)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
RÍFLURI s. n. pl. Șanțuri longitudinale, în elice, cu profil dințat, săpate pe valțurile folosite în morărit.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ríflu (ri-flu) s. n., art. ríflul; pl. rífluri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ríflu s. n. (sil. -flu), art. ríflul; pl. rífluri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RÍFLU (< germ.) s. n. Crestătură tăiată pe suprafața cilindrilor valțurilor de moară, în lungul acestora, cu scopul de a le mări eficacitatea.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: ri-flu
substantiv neutru (N39) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
riflu, riflurisubstantiv neutru
- 1. Șanț de riflură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- Riffel DEX '09 DEX '98 DN