REPETÁ repét vb. I. Tranz. A spune a face a produce inca o data (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus facut sau produs. ♦ A citi un text de doua sau de mai multe ori pentru a intzelege bine; spec. a face repetitzia unui rol a unei piese de teatru muzicale etc. f (Despre elevi sau studentzi) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (in care a ramas repetent). ♦ Refl. A se produce a se intampla a avea loc din nou. [Var.: (inv.) repetzí vb. IV] Din fr. répéter germ. repetieren.

repeta [At: INVATZATURA 68/17 / V: ~etzi / Pzi: repet (inv) ~tez / Cj shi: 3 sa ~teasca sa ~teze / E: fr répéter ger repederen] 1 vt A spune a face inca o data (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus facut sau produs mai inainte Si: (inv) a repetui (ivr) a repetirui a repetalui. 2 vt A citi sau a spune de mai multe ori un text o lectzie etc. pentru a le retzine sau a le intzelege mai bine Si: a recapitula (5). 3 vt (Spc) A face repetitzia (4) unui rol a unei piese de teatru etc. 4 vt (D. elevi studentzi) A urma din nou cursurile anului de studii (in care a ramas repetent). 5 vr A se intampla din nou Si: a se reproduce (8).

REPETÁ repét vb. I. Tranz. A spune a face a produce inca o data (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus facut sau produs. ♦ A citi sau a spune inca o data un rol o lectzie pentru a le retzine pentru a le fixa in memorie sau pentru a le intzelege mai bine contzinutul; (despre artishti) a face exercitzii pregatitoare in vederea unui spectacol sau a unei auditzii publice a face repetitzia unui rol a unei piese de teatru etc. ♦ (Despre elevi studentzi) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (in care a ramas repetent). ♦ Refl. A se produce a se intampla inca o data (sau de mai multe ori) a avea loc din nou. [Var.: (inv.) repetzí vb. IV] Din fr. répéter germ. repetieren.

REPETÁ repét vb. I. Tranz. A spune a face inca o data (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus sau facut mai inainte. Balean trecu spre fereastra Mariei sa repete loviturile. DAVIDOGLU M. 18. Iorgu Vasiliu ishi repeta afirmarea. SADOVEANU B. 180. Repeta dictonul lui favorit. NEGRUZZI S. I 72. ◊ Absol. Eleonora asculta clipind din ochi intrebindo din cind in cind sau cerindui sa repete. DUMITRIU B. F. 146. ♦ (Cu privire la o lectzie un rol) A citi sau a spune inca o data (sau de mai multe ori) pentru a retzine pentru a fixa in memorie; (mai ales despre artishti) a face exercitzii in vederea unui spectacol sau a unei auditzii publice. ♦ (Despre elevi sau studentzi) A urma inca un an cursurile clasei sau anului in care a ramas repetent. ♦ Refl. A se produce a se intimpla (ceva) inca o data (sau de mai multe ori) a avea loc din nou. In toate zilele se repeta aceasta scena. CARAGIALE O. III 144. In fiece noapte se repeta acest vis in fiece noapte el imbla cu Maria in lumea solara a ceriurilor. EMINESCU N. 68. Prez. ind. shi: repetez (ALEXANDRESCU M. 15). Varianta: repetzí repetzesc (GHEREA ST. CR. I 78 EMINESCU O. I 25) vb. IV.

REPETÁ vb. I. tr. A face a spune a produce inca o data (ceva ce a mai fost facut spus sau produs mai inainte). ♦ A face repetitzia unui rol a unei piese de teatru etc. ♦ refl. A se intampla din nou. [P.i. repét. / < fr. répéter cf. lat. repetere].

REPETÁ vb. I. tr. a face a spune (ceva) inca o data. ◊ a face repetitzia unui rol (in teatru). II. refl. a se intampla din nou. (< fr. répéter germ. repetieren)

A REPETÁ repét tranz. 1) A face sa se repete. 2) A enuntza a doua oara (sau de mai multe ori). ~ rugamintea. 3) (roluri lectzii etc.) A reproduce de mai multe ori (pentru a fixa in memorie). 4) (anul de invatzamant) A urma inca o data (nefiind promovat). /<fr. répéter germ. repetieren

A SE REPETÁ ma repét intranz. A avea loc inca o data (sau de mai multe ori); a se produce din nou. /<fr. répéter germ. repetieren

repetà v. 1. a zice din nou ceeace s’a mai zis; 2. a spune dupa altzii: nu repeta calomnia; 3. a zice in particular k exercitziu ceeace va trebui apoi zis in public: a repeta un rol; 4. a reincepe: a repeta o experientza; 5. a spune mereu aceleashi lucruri: se repeta intr’una.

repetzi v vz repeta

*repét a á v. tr. (fr. répéter d. lat. répeto pétere. V. petzesc). Spun ĭar: a repeta o intrebare. Spun ceĭa ce a maĭ zis altu: a repeta o calomnie. Citesc orĭ exercitez de maĭ multe orĭ k sa shtiŭ bine pe urma: a repeta lectziunea rolu. Fac ĭar reproduc: a repeta o experientza. V. refl. Spun ĭar ceĭa ce a fost destul sa se spuna o data: acest om se repeta pina la plictiseala. Rar a repetzi (dupa petzesc).

repetá (a ~) vb. ind. prez. 3 repéta

repetá vb. ind. prez. 1 sg. repét 3 sg. shi pl. repéta

repet tat prt.

REPETÁ vb. 1. (inv. shi reg.) a prociti (prin Ban.) a prozice (inv.) a poftori. (Te rog sa ~ tot ce tziam spus.) 2. (livr.) a reitera. (A ~ o propunere.) 3. v. recapitula. 4. v. memoriza. 5. v. reedita. 6. v. reinnoi. 7. v. rasfrange.

REPETA vb. 1. (inv. shi reg.) a prociti (prin Ban.) a prozice (inv.) a poftori. (Te rog sa ~ tot ce tziam spus.) 2. a recapitula a revedea. (A ~ materia pentru examen.) 3. a invatza a memora a memoriza (reg.) a proba. (A ~ o poezie.) 4. a reedita. (A ~ performantza de anul trecut.) 5. a reinnoi (inv.) a preinnoi. (SHia ~ propunerea.) 6. a se rasfringe. (Sunetele se ~.)

repetá (repét át) vb. A spune a produce din nou. Var. repetzi. Fr. répéter var. prin adaptare la petzi. Der. repetent s. m. (elev care repeta clasa); repetentzie (var. rara repetentza) s. f. (situatzia elevului repetent); repetitor s. m. din fr. répétiteur; repetitor(iu) s. n. (sala de studiu in licee); repetitzi(un)e s. f. din fr. répétition.