optziuni
  • info

13 definitzii pentru remu

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

REMÚ remuuri s. n. (Nav.) Contracurent in lungul malurilor unui curs de apa. ♦ (Met.) Remuu de aer = zona instabila a sistemului baric unde apar curentzi ascendentzi shi descendentzi. [Var.: remúu s. n.] Din fr. remous.

REMÚ s. n. v. remuu.

REMÚ s.n. v. remuu.

REMÚ s. n. variatzie treptata a nivelului apei unui rau sau canal produsa in zonele in care mishcarea uniforma a curentului este impiedicata. ◊ vartejuri de apa shi valuri mici care se formeaza in imediata apropiere a pupei la o nava propulsata prin elice. ♦ ~ de aer = zona instabila unde se intalnesc curentzi de aer ascendentzi shi descendentzi. (< fr. remous)

REMÚU s. n. v. remu.

remuu sn [At: DN3 / P: ~muu / Pl: ~ri / E: fr remous] 1 Variatzie treptata a inaltzimii apei unui rau sau a unui canal produsa in zonele in care mishcarea uniforma a curentzilor lui este impiedicata. 2 Vartejuri de apa shi valuri mici care se formeaza in imediata apropiere a pupei la o nava propulsata prin elice. 3 (Is) ~ri de aer Zone instabile unde se intalnesc curentzi de aer ascendentzi shi descendentzi.

REMÚU s. n. (Mar.) Contracurent in lungul malurilor unui curs de apa. ♦ (Met.) Remuu de aer = zona instabila a sistemului baric unde apar curentzi ascendentzi shi descendentzi. [Var.: remú s. n.] Din fr. remous.

REMÚU s.n. Variatzie treptata a inaltzimii apei unui rau sau a unui canal produsa in zonele in care mishcarea uniforma a curentului este impiedicata. ♦ Vartejuri de apa shi valuri mici care se formeaza in imediata apropiere a pupei la o nava propulsata prin elice. ◊ Remuuri de aer = zone instabile unde se intalnesc curentzi de aer ascendentzi shi descendentzi. [Pron. muu var. remu s.n. / < fr. remous].

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

remú s. n. art. remúul; pl. remúuri

remú s. n. art. remúul; pl. remúuri

remúu s. n.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

REMU vartej de aer provocat de o aeronava.

Dictzionare enciclopedice

Definitzii enciclopedice

REMÚU (REMÚ) (< fr.) s. n. Contracurent in lungul malurilor unui curs de apa; poate fi produs sau accentuat de existentza unor obstacole sau de circulatzia navelor. ◊ (METEOR.) R. de aer = zona instabila a sistemului baric unde apar curentzi de aer ascendentzi shi descendentzi.

Intrare: remu
substantiv neutru (N78)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • remu
  • remuul
  • remuu‑
plural
  • remuuri
  • remuurile
genitiv-dativ singular
  • remu
  • remuului
plural
  • remuuri
  • remuurilor
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • remuu
  • remuul
  • remuu‑
plural
  • remuuri
  • remuurile
genitiv-dativ singular
  • remuu
  • remuului
plural
  • remuuri
  • remuurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

remu, remuurisubstantiv neutru

  • 1. navigatzie Contracurent in lungul malurilor unui curs de apa. DEX '09
    • 1.1. Variatzie treptata a inaltzimii apei unui rau sau a unui canal produsa in zonele in care mishcarea uniforma a curentului este impiedicata. DN
    • 1.2. Vartejuri de apa shi valuri mici care se formeaza in imediata apropiere a pupei la o nava propulsata prin elice. DN
    • 1.3. meteorologie Remuu de aer = zona instabila a sistemului baric unde apar curentzi ascendentzi shi descendentzi. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.