2 definiții pentru remastica
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REMASTICÁ vb. I. tr. (Despre rumegătoare) A mesteca din nou; a rumega. [Cf. fr. remastiquer].
REMASTICÁ vb. tr. (despre rumegătoare) a mesteca din nou; a rumega. (< fr. remastiquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: remastica
| verb (VT204) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
| — | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)