3 definitzii pentru reasculta

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

reasculta vt [At: DLLR / P: reas~ / Pzi: reascult / E: re1 + asculta] 1 (Jur) A reaudia (1). 2 A asculta din nou (prelegeri inregistrari muzicale etc.) Si: a reaudia (2).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

REASCULTÁ vb. 1. v. reexamina. 2. (JUR.) a reaudia. (A ~ un martor.)

REASCULTA vb. 1. a reexamina. (A ~ un candidat.) 2. (JUR.) a reaudia. (A ~ un martor.)

Intrare: reasculta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reasculta
  • reascultare
  • reascultat
  • reascultatu‑
  • reascultand
  • reascultandu‑
singular plural
  • reasculta
  • reascultatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • reascult
(sa)
  • reascult
  • reascultam
  • reascultai
  • reascultasem
a II-a (tu)
  • reascultzi
(sa)
  • reascultzi
  • reascultai
  • reascultashi
  • reascultaseshi
a III-a (el, ea)
  • reasculta
(sa)
  • reasculte
  • reasculta
  • reasculta
  • reascultase
plural I (noi)
  • reascultam
(sa)
  • reascultam
  • reascultam
  • reascultaram
  • reascultaseram
  • reascultasem
a II-a (voi)
  • reascultatzi
(sa)
  • reascultatzi
  • reascultatzi
  • reascultaratzi
  • reascultaseratzi
  • reascultasetzi
a III-a (ei, ele)
  • reasculta
(sa)
  • reasculte
  • reascultau
  • reascultara
  • reascultasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)