3 definiții pentru prozice
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
prozice vt [At: ARH. FOLK. III, 105, 113, 154 / Pzi: ~zic / E: pro3- + zice] (Ban) A zice din nou. corectată
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROZÍCE vb. v. repeta.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
prozice vb. v. REPETA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: prozice
verb (VT644) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)