2 definiții pentru protandru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PROTÁNDRU, -Ă adj., s. m. f. (plantă, animal hermafrodit) la care organele reproducătoare mascule ajung la maturitate înaintea celor femele. (< fr. protandre)
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PROT-, v. PROTO-. □ ~andrie (v. -andrie), s. f., proterandrie*; ~andru (v. -andru), adj., (despre plante) la care organele sexuale masculine se maturizează înaintea celor feminine; sin. proterandru; ~enchim (v. -enchim), s. n., țesut vegetal fundamental; ~ergie (v. -ergie), s. f., principiu al filobiologiei referitor la motivarea primară în organism.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: protandru
protandru adjectiv
adjectiv (A96) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)