PRIMÁR A primari e adj. s. m. I. Adj. 1. Initzial primordial originar; p. ext. de prim grad de prima importantza de baza. ◊ Invatzamant primar = forma de invatzamant cu caracter obligatoriu in care se predau elementele de baza ale celor mai importante discipline shi care constituie primele patru clase ale shcolii generale. Clasa primara (shi substantivat f.) = clasa din cursul primar. SHcoala primara (shi substantivat f.) = shcoala de invatzamant primar; curs primar; cladire in care se preda aceasta forma de invatzamant. Var primar (sau vara primara) = grad de rudenie intre copiii mai multor fratzi shi surori; persoana care se afla cu alta intrun asemenea grad de rudenie. (Geol.) Era primara = era paleozoica. Medic primar = grad in ierarhia cadrelor medicale superior medicului specialist care se obtzine in urma unui concurs; persoana care are acest grad. ♦ Simplu rudimentar elementar; p. ext. neevoluat. ♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din radacina shi care serveshte k element de baza pentru formarea altor cuvinte; primitiv. 2. (Despre elemente shi compushi chimici) Care are o singura valentza satisfacuta de un anumit element sau radical. II. S. m. SHeful unei administratzii municipale orasheneshti comunale cu atributzii administrative. [Var.: (pop. II) primáre s. m.] Din lat. primarius. Cf. fr. primaire maire.

PRIMÁR A primari e adj. s. m. I. Adj. 1. Initzial primordial originar; p. ext. de prim grad de prima importantza de baza. ◊ Invatzamant primar = forma de invatzamant cu caracter obligatoriu in care se predau elementele de baza ale celor mai importante discipline shi care constituie primele patru clase ale shcolii generale. Clasa primara (shi substantivat f.) = clasa din cursul primar. SHcoala primara (shi substantivat f.) = shcoala de invatzamant primar; curs primar; cladire in care se preda aceasta forma de invatzamant. Var primar (sau vara primara) = grad de rudenie intre copiii mai multor fratzi shi surori; persoana care se afla cu alta intrun asemenea grad de rudenie. (Geol.) Era primara = era paleozoica. Medic primar = grad in ierarhia cadrelor medicale superior medicului specialist care se obtzine in urma unui concurs; persoana care are acest grad. ♦ Simplu rudimentar elementar; p. ext. neevoluat. ♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din radacina shi care serveshte k element de baza pentru formarea altor cuvinte; primitiv. 2. (Despre elemente shi compushi chimici) Care are o singura valentza satisfacuta de un anumit element sau radical. II. S. m. Reprezentant al conducerii centrale in orashe shi comune cu atributzii administrative. [Var.: (II pop.) primáre s. m.] Din lat. primarius. Cf. fr. primaire maire.

PRIMÁR¹ primari s. m. (In vechea organizare administrativa) SHeful unei administratzii comunale. Era primar unu Jipa shapoi mia luat biru de doua ori. SADOVEANU O. V 533. Primarul... cauta sashi pastreze demnitatea. REBREANU I. 13. Primaru in pragul ushii li spuse in adevar k boieru o sa vie azi de la Galatzi. BUJOR S. 113. Varianta: (popular) primare (DUMITRIU B. F. 19 GALAN B. I 49 SADOVEANU M. C. 137) s. m.

PRIMÁR s.m. SHeful unei administratzii comunale. ♦ Preshedintele comitetului executiv al unui consiliu popular. [< lat. primarius dupa fr. maire].

PRIMÁR A I. adj. 1. initzial de la inceput originar; primordial principal. (p. ext.) de primul grad de baza. ♦ invatzamant ~ = forma de invatzamant cu caracter obligatoriu in care se predau notziunile elementare ale principalelor discipline; era ~a = paleozoic; medic ~ = medic care prin concurs a devenit superior medicului specialist. ◊ simplu rudimentar simplist. ◊ (despre cuvinte) primitiv (I 4) o (ec.) sector ~ = ansamblu de activitatzi economice producator de materii prime (agricultura shi industriile extractive). ◊ (med.; despre simptome) care apare in prima faza a unei boli. 2. care se manifesta brutal; care dovedeshte lipsa de cultura de rafinament. 3. (despre elemente shi compushi chimici) cu o singura valentza satisfacuta de un anumit element sau radical. II. s. m. reprezentant ales cu atributzii administrative in orashe shi comune. (< lat. primarius fr. primaire)

PRIMÁR² ~i m. Conducator administrativ al unui orash al unei comune sau al unui sat. /<lat. primarius

primar a. 1. care este de primul grad incepator: shcoala primara; 2. de gradul cel mai inalt: medic primar; 3. se zice de copiii nascutzi dintr’un frate sau dintr’o sora: var primar; cale primara prima vizita ce mireasa face dupa nunta rudelor barbatului ei. [Lat. PRIMARIUS]. ║ m. capul unei comune: primarul orashului.

1) primár m. (cuv. fabricat pe la 1848 poate de Cogalniceanu infl. de mare maĭ mare [k’n est se zice shi primare ceĭa ce seamana cu rus. prevelikiĭ; velikiĭ mare] shi de fr. maire apoĭ dupa lat. primarius primar [adj.]). SHefu uneĭ comune (orash orĭ sat). V. vornic.

exprimar sm [At: L. ROM. 1993 20 / Pl: ~i / E: ex + primar] Fost primar.

premar¹ sm vz primar²

premare² sm vz primar²

primare² sm vz primar²

PRIMÁRE s. m. v. primar¹.

feméieprimár s. f. Femeie cu functzia de primar ◊ „Film de actualitate reliefand momente din viatza unei femeiprimar [...]” I.B. 3 X 75 p. 2 (din femeie + primar)

primár adj. m. s. m. pl. primári; adj. f. primára pl. primáre

primár adj. m. s. m. pl. primári; f. sg. primára pl. primáre

PRIMÁR s. (reg.) antist (Transilv. Maram. shi Ban.) birau (Transilv. Ban. shi Olt.) chinez (Transilv. shi Ban.) jude (inv.) judetz procator vataman vornic (inv. prin Transilv.) jurat (rusism inv.) starshina. (~ al satului.)

PRIMAR s. (reg.) antist (Transilv. Maram. shi Ban.) birau (Transilv. Ban. shi Olt.) chinez (Transilv. shi Ban.) jude (inv.) judetz procator vataman vornic (inv. prin Transilv.) jurat (rusism inv.) starshina. (~ al satului.)

primár (primára) adj. 1. In expresia: var primar. 2. (S. m.) Reprezentant al conducerii centrale in orashe shi comune. 3. (S. m. Arg.) Client care nu da bacshish. Mr. (ver) primar. Lat. prῑmārius (Pushcariu 1385; CandreaDens. 1446; REW 6749) cf. v. it. primaio. Cuvint moshtenit cu primul sens cu al doilea a fost impus de institutzie in 1874 shi se sprijina pe fr. maire. Der. primareasa s. f. (nevasta de primar primaritza); primarie s. f. (localul sediul unde lucreaza primarul); primariat s. f. (slujba de primar).

primar primari s. m. 1. (intl.) detzinut aflat la prima condamnare. 2. (friz.) client care nu da bacshish.

a da mana cu primarul expr. (adol.) a urina.