3 definiții pentru preîmbla

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

preîmbla v vz plimba

2) plimb (vest și sud) și prímblu (est și nord), a v. tr. (lat. per-ámbulo, -lare. V. umblu). Duc de colo colo ca să se distreze, ca să se răcorească orĭ ca să nu ostenească stînd loculuĭ: a plimba copiiĭ (pe jos orĭ în trăsură), a plimba caiĭ. Iron. Degeaba plimbĭ cărțile la școală! V. refl. Merg încet ca să mă distrez, ca să mă liniștesc orĭ ca să nu ostenesc stînd: mă plimb pin casă, pin curte, pe stradă. Călătoresc de plăcere: s’a plimbat pin străinătate. – Vechĭ priumblu și premblu. În Maram. preîmblu, în Ban. preumblu. V. preport.

preîmbl-, V. plimb-.

Intrare: preîmbla
verb (VT90)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • preîmbla
  • preîmblare
  • preîmblat
  • preîmblatu‑
  • preîmblând
  • preîmblându‑
singular plural
  • preîmblă
  • preîmblați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preîmblu
(să)
  • preîmblu
  • preîmblam
  • preîmblai
  • preîmblasem
a II-a (tu)
  • preîmbli
(să)
  • preîmbli
  • preîmblai
  • preîmblași
  • preîmblaseși
a III-a (el, ea)
  • preîmblă
(să)
  • preîmble
  • preîmbla
  • preîmblă
  • preîmblase
plural I (noi)
  • preîmblăm
(să)
  • preîmblăm
  • preîmblam
  • preîmblarăm
  • preîmblaserăm
  • preîmblasem
a II-a (voi)
  • preîmblați
(să)
  • preîmblați
  • preîmblați
  • preîmblarăți
  • preîmblaserăți
  • preîmblaseți
a III-a (ei, ele)
  • preîmblă
(să)
  • preîmble
  • preîmblau
  • preîmbla
  • preîmblaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)