13 definitzii pentru prenume

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

PRENÚME prenume s. n. Nume care se da unui om la nashtere shi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiashi familii; nume de botez. Din fr. prénom lat. praenomen (dupa nume).

PRENÚME prenume s. n. Nume care se da unui om la nashtere shi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiashi familii; nume de botez. Din fr. prénom lat. praenomen (dupa nume).

prenume sni [At: I. GOLESCU C. / E: fr prénom] 1 Nume care se da unui om la nashtere shi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiashi familii. 2 (Pcf) Pronume. 3 (Reg) Nume de familie.

PRENÚME prenume s. n. (Spre deosebire de numele de familie) Nume care se da fiecarui om la nashtere numele mic; nume de botez.

PRENÚME s.n. Numele (particular) dat cuiva la nashtere deosebit de acela de familie; nume mic. [Var. (prin confuzie) pronume s.n. / cf. fr. prénom lat. praenomen].

PRENÚME s. n. nume care se da cuiva la nashtere; nume de botez. (dupa fr. prénom lat. praenomen)

PRENÚME ~ n. Nume individual dat unui om la nashtere prin care se distinge fiecare membru al unei familii; nume mic; nume de botez. /<fr. prénom lat. praenomon

prenume n. 1. nume care la Romani preceda numele de familie: Cezar purta prenumele de Caius; 2. azi nume de botez.

*prenúme n. pl. tot asha (lat. praenomen. V. pronume). Nume care se punea inaintea numeluĭ de familie la Romanĭ k Marcus (Tullius Cicero) orĭ Caius (Julius Caesar). Azĭ numele de botez. Fals pronume.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

prenúme (nume dat la nashtere) s. n. art. prenúmele; pl. prenúme art. prenúmele

prenúme (nume dat la nashtere) s. n. pl. prenúme

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

PRENÚME s. nume de botez nume mic (impr.) pronume. (Are ~le Ion.)

PRENUME s. nume de botez nume mic (impr.) pronume. (Are ~ Ion.)

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

PRENÚME s. n. (cf. fr. prénom lat. praenomen inainte de nume): nume care se da unui om la nashtere shi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiashi familii: nume de botez nume mic. Astfel: Ilie Dumitru Frusina Carmen Nicolae Margareta etc.

Intrare: prenume
substantiv neutru (N30)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prenume
  • prenumele
plural
  • prenume
  • prenumele
genitiv-dativ singular
  • prenume
  • prenumelui
plural
  • prenume
  • prenumelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

prenume, prenumesubstantiv neutru

  • 1. Nume care se da unui om la nashtere shi care distinge pe fiecare dintre membrii aceleiashi familii; nume de botez; nume mic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX
    sinonime: pronume
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.