4 definiții pentru preamândru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
preamândru, ~ă a [At: PSALT. HUR. 41r/20 / Pl: ~ri, ~re / E: prea + mândru cdp slv прѣмѫдръ] (Înv) Înzestrat cu multă putere de judecată și de înțelegere a lucrurilor.
preamî́ndru, -ă adj. (vsl. prĭemondrŭ, V. mîndru). L. V. Înțelept.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PREAMÂNDRU adj. v. înțelept.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
preamîndru adj. v. ÎNȚELEPT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: preamândru
preamândru adjectiv
adjectiv (A96) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)