5 definiții pentru poțoc (s.n.)

Explicative DEX

poțoc2 sn vz potseg

poțoc3 s [At: ALR II/I, h 254/325 / Pl: nct / E: mg pocok „proptea”] (Reg) Bucată mică de scândură care se pune sub piciorul mesei ca să nu se miște.

Relaționale

POȚÓC s. v. guzgan, piron, șobolan.

poțoc s. v. GUZGAN. PIRON. ȘOBOLAN.

Jargon

poțóc2, poțoáce, s.n. (reg.) scândurică ce se pune sub piciorul mesei să nu se miște.

Intrare: poțoc (s.n.)
poțoc (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poțoc
  • poțocul
  • poțocu‑
plural
  • poțoace
  • poțoacele
genitiv-dativ singular
  • poțoc
  • poțocului
plural
  • poțoace
  • poțoacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)