2 definiții pentru potrivițel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
potrivițel, ~ică a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~ei, ~ele / E: potrivit2 + -el] 1-12 (Reg; fam; irn; șhp) (Destul de) potrivit2 (1-3, 7-9).
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
potrivițél, -ícă, adj. (reg. și fam.) mijlociu, moderat, temperat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: potrivițel
potrivițel adjectiv
| adjectiv (A70) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)