12 definiții pentru poclău
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
POCLẮU, poclăie, s. n. Unealtă de pescuit în formă de sac cu gura largă, cu colțurile fixate de două prăjini lungi cu ajutorul cărora este purtată prin apă de doi oameni. – Et. nec.
POCLẮU, poclăie, s. n. Unealtă de pescuit în formă de sac cu gura largă, cu colțurile fixate de două prăjini lungi cu ajutorul cărora este purtată prin apă de doi oameni. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
poclău sn [At: ANTIPA, F. I. 131 / V: (reg) plocău, ~lau, polcău[1], ~leu / Pl: ~ăie / E: nct] Unealtă de pescuit ca un sac, cu deschizătura foarte largă și cu capetele fixate de două prăjini cu care este purtată prin apă de doi oameni. corectată
- În original, această variantă este greșit tipărită în forma: ~lău, identică deci cu cuvântul în sine. Am corectat-o judecând după referința încrucișată — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POCLẮU, poclăie, s. n. Unealtă de pescuit, în formă de sac cu gura largă, cu colțurile fixate de două prăjini lungi.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
poclău n. sac cu gura foarte largă cu care se pescuiește în apele mai mici. [Cf. plocad].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poclắŭ și plocắŭ n., pl. ăĭe (cp. cu ung. pókháló, mrejă de painjin. V. halăŭ). Nord. Un fel de plasă ca un mare sac care se trage pin apă cu ajutoru a doŭă prăjinĭ pentru a prinde pește.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
plocău sn vz poclău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poclau sn vz poclău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pocleu sn vz poclău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
polcău sn vz poclău
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
plocắŭ, V. poclăŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
poclắu (po-clău) s. n., art. poclắul; pl. poclắie
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
poclău s. n. (sil. -clău), art. poclăul; pl. poclăie
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: po-clău
substantiv neutru (N42) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
poclău, poclăiesubstantiv neutru
- 1. Unealtă de pescuit în formă de sac cu gura largă, cu colțurile fixate de două prăjini lungi cu ajutorul cărora este purtată prin apă de doi oameni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- DEX '98 DEX '09