plesh¹ pleasha [At: BIBLIA (1688) 79²/4 / V: plesha sf / Pl: ~i ~e (3) ~uri / E: slv плѣшь] 1 a (Ivp; d. oameni) Chel. 2 a (D. cap creshtet frunte etc.) Care nu are par Si: chel pleshuv (2). 3 snf (Irg) Chelie. 4 a (Reg; d. cai) Care are o pata alba in frunte. 5 a (Rar; pan; d. muntzi dealuri soluri etc.) Sterp. 6 sf Pleshuvie (4).

plesh² pleasha a [At: DAMÉ T. 28 / Pl: ~i ~e / E: cf plesh¹] 1 (Reg; d. vite) Care are coarnele plecate spre spate. 2 (D. coarnele vitelor) Care au crescut asimetric unul in sus shi celalalt in jos.

PLESH PLEÁSHA pleshi e adj. 1. (Ban. Olt. Mold.). Chel pleshuv. Il intimpina gospodarul spatos shi cu fruntea pleasha. C. PETRESCU R. DR. 258. A intilnit... un popa imbracat cu straie saracutze scurt la stat smolit la fatza cu capul plesh mergind cu pas rar. CREANGA A. 133. 2. (Despre locuri in special despre muntzi) Lipsit de vegetatzie; gol sterp. Trebuia... sa ocoleasca dimburile pleshe pina ce va da iar in padure. GALACTION O. I 294. Strig turbatzii urieshi Alergind unul spre codri celalalt spre muntzii pleshi. ALECSANDRI P. III 237. ◊ (Substantivat n.) Stufariile din mlashtinile Dunarii se imbracan frunze; icicolea tot se mai vad pleshuri neacoperite cu verdeatza. CONTEMPORANUL VII 44.

PLESH¹ ~uri n. 1) Parte a capului de care a cazut parul; chelie. 2) Suprafatza de teren lipsita de vegetatzie. /<sl. plĕši

PLESH² pleásha (~i ~e) inv. v. PLESHUV. /<sl. pleši

PLESH s.n. v. pleasha.

plesh a. 1. pleshuv: cu capul plesh CR. muntzii pleshi AL.; 2. cu un corn in sus shi altul in jos (despre vite). ║ n. pisc pleshuv: se vad pleshuri neacoperite cu verdeatza. [Slav. PLĬESHĬ].

plesh pleásha adj. pl. f. eshe (vsl. plĭešĭ plĭešina pleshuvie). Est. Ban. Pleshuv. Fara arborĭ: munte plesh. Boŭ plesh boŭ c’un corn in sus shi cu altu’n jos. S. m. (subintz. munte) saŭ n. pl. urĭ (subintz. pisc). Munte orĭ pisc pleshuv. V. cheraplesh.

plesha² sf vz plesh¹

plesh (inv. reg.) adj. m. pl. pleshi; f. pleásha art. pleásha pl. pléshe

plesh adj. m. pl. pleshi; f. sg. pleásha pl. pléshe

PLESH adj. v. chel gol golash pleshuv.

plesh adj. v. CHEL. GOL. GOLASH. PLESHUV.

plesh pleasha (pleshav) adj. Fara par pe cap; chel (ALRRM 1969: 17). ♦ (onom.) Plesh Plesha Pleshu nume de familie frecvent in zona Ieud (480 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din sl. plĕsĭ (SHaineanu Scriban DEX MDA).

plesh pleasha (pleshav plushuv) adj. Fara par pe cap; chel (ALR 1969: 17). Plesh Pleshan Pleshu (porecle). Din sl. plĕsĭ.

PLESHU (Culmea Pleshului) culme deluroasa ingusta in NV Subcarpatzilor Neamtzului extinsa pe o lungime de 24 km pe directzie NVSE intre vaile raurilor Neamtz (la V) shi Nemtzishor (la E). Alcatuita din conglomerate marne shi gresii. Alt. max.: 911 m. Acoperita cu paduri de fag de fag in amestec cu conifere shi de molid in amestec cu brad. Prezinta abrupturi de peste 400 m fatza de depr. Neamtz.

PLESHU Andrei (n. 1948 Bucureshti) filozof eseist shi critic de arta roman. Prof. univ. la Bucureshti. Ministru al Culturii (19891991) shi al Afacerilor Externe (19971999). Intemeietor (1993) shi director al revistei „Dilema” (din ian. 2004 „Dilema Veche”). Rector (din 1994) al „Colegiului Noua Europa”. Lucrari impunand prin originalitatea ideilor shi expresia memorabila despre etica „intervalului” („Minima moralia”) despre sentimentul naturii in cultura europeana („Pitoresc shi melancolie”) sau despre tematica filozofiei religiei („Despre ingeri”). Eseuri shi cronici plastice („Ochiul shi lucrurile”) portrete shi eseuri despre M. Eliade E. Cioran E. Ionesco C. Noica maestrul sau spiritual („Limba pasarilor”).