PIURÉ piureuri s. n. Preparat culinar cu aspect de pasta obtzinut din legume sau din fructe fierte (ori crude) folosit de obicei k garnitura. [Var.: piréu piré s. n.] Din fr. purée.

piure sn [At: SAGHINESCU S. 64 / V: (nrc) pireu (pop) ~rea sf pire / Pl: ~uri / E: fr purée] Preparat culinar din legume sau din fructe fierte ori crude trecute prin sita sau zdrobite adesea cu adaos de unt de lapte etc. folosit de obicei k garnitura.

PIURÉ piureuri s. n. Preparat culinar din legume sau din fructe fierte (ori crude) trecute prin sita sau zdrobite folosit de obicei k garnitura. [Var.: piréu piré s. n.] Din fr. purée.

PIURÉ s.n. v. pireu.

PIURÉ s. n. mancare din legume (cartofi etc.) sau din fructe fierte shi zdrobite formand o pasta. (< fr. purée)

PIURÉ ~uri n. Preparat culinar in forma de pasta facut din legume (mai ales cartofi) sau din fructe zdrobite. /<fr. purée

pire sn vz piure

pireu sn vz piure

piurea sf vz piure

PIRÉ s. n. Preparat culinar din legume (de obicei din cartofi) sau din fructe fierte trecute prin sita sau zdrobite cu lingura. Varianta: piureá s. f.

PIUREÁ s. f. v. pire.

PIRÉ s. n. Preparat culinar pregatit din legume sau din fructe fierte shi zdrobite k o pasta. Fr. purée.

PIRÉU s.n. Mancare preparata din legume (de obicei din cartofi) sau din fructe fierte shi zdrobite formand o pasta. [Var. piure s.n. / < fr. purée].

piuré [piu pron. pĭu] (piu) s. n. art. piuréul; pl. piuréuri

piuré s. n. (sil. piu) art. piuréul; pl. piuréuri

pireu (nu: püre)

PIRE Dominique (Georges) (19101969) cleric shi educator belgian. Dominican. In timpul shi dupa cel deal Doilea Razboi Mondial sa implicat in sprijinul persoanelor stramutate abuziv intemeind o organizatzie (1949) care sai sprijine. Fondator (1960) al Institutului Internatzional „Mahatma Ghandi” care indemna tineretul catre pace shi prietenie. Premiul Nobel pentru pace (1958).

PIREU (PIRAIEUS PIRAIEVS PEIRAIEUS PIREEFS) orash in SE Greciei peninsulare pe tzarmul G. Saronikós la 8 km SV de Atena in a carei conurbatzie este inclus; 1756 mii loc. (2001); este cel mai mare port al Greciei cu rol important in traficul naval din M. Mediterana. Asigura legaturile maritime ale Capitalei cu insulele care apartzin Greciei. SHantiere navale. Ind. metalurgica constr. de mashini chimica textila alim. Prelucr. petrolului shi a gazelor naturale. Fabrici de ciment cauciuc sapun shi tzigarete. Centru comercial shi financiar. Muzee. Teatru. Inca din Antichitate a fost principalul port militar shi comercial al Atenei cunoscand o dezvoltare deosebita in sec. 5 i. Hr. in timpul lui Pericle. Portul era legat de Atena printrun zid care a fost completat la mijlocul sec. 5 i. Hr. Zidurile au fost distruse de Sparta la sfarshitul Razboiului Peloponesiac. Reconstruit de conducatorul atenian Conon in 394 i. Hr. a fost incendiat de comandantul militar roman L.C. Sulla in 86 i. Hr. SHia recapatat importantza dupa 1834 cand Atena a devenit capitala statului independent Grecia.