pitonóg n. pl. óage (din pintenog cotonog papaĭnog in care nog e vsl. noga picĭor). Vest. Un batz care are la un capat o traversa care apeshĭ cu picĭoru in pamint k sa facĭ gaurĭ de pus samintza saŭ de infipt haragiĭ (numit in est chitonog chitanog shi chitonag ĭar in Munt. cotonoaga). Pl. Catalige nishte prajinĭ care se poate fixa picĭoru p. a merge la oarecare inaltzime de la pamint cum obishnuĭesc pastoriĭ shi curieriĭ ruralĭ in landele Franciiĭ. Se numesc shi pitoroage shi pitonoage (Bz.) picioroage (Rtz.) shi maĭ des picĭoroange (supt infl. luĭ picĭor). In Trans. sud picĭoroange shi chitoroange patine (de lemn cu shina de fer). P. intz. de „pasarĭ cu picĭoroange” naturalishtiĭ ar face maĭ bine sa zica picĭorongate k buzat care are buze marĭ; codat care are coada (mare); motzat care are motz sh. a. V. brucesc.

pitonóg (oáge) s. n. Sapa pentru facut gropi. Var. chitonog chitonag cotonoaga. Origine necunoscuta; ultimul element trebuie sa fie sl. noga „picior”.